NATO consolidează apărarea după prăbușirea unei drone rusești în România
Colonelul Martin O’Donnell, purtător de cuvânt al Cartierului General al Forțelor NATO în Europa (SHAPE), a confirmat că drona care s-a prăbușit în noaptea dintre joi și vineri aparține Rusiei. Aceasta a căzut asupra unui bloc de locuințe în apropierea frontierei dintre România și Ucraina.
În urma incidentului, NATO a anunțat că acționează pe mai multe direcții simultan, acordând o atenție sporită atât măsurilor operaționale, cât și dialogului politic. La nivel operațional, Alianța evaluează posibilitățile de optimizare a rețelei de senzori și interceptori din România și alte state membre pentru a putea detecta și neutraliza dronele ostile în siguranță.
Una dintre opțiunile luate în considerare este transferul sistemului antidrone românesc MEROPS sub controlul direct al NATO, pentru o mai bună coordonare. În paralel, NATO intenționează să întărească capacitățile defensive ale României și altor țări din cadrul „Inițiativei de descurajare a flancului estic”, un program care va integra tehnologii avansate, inclusiv inteligență artificială.
Totodată, în contextul unei reuniuni viitoare organizate de Comandamentul Militar Suprem în Europa, membrii Alianței vor discuta despre sporirea trupelor și a echipamentelor de pe teren, ca răspuns la situația creată.
Pe lângă măsurile concrete, NATO urmărește să transmită Moscovei mesaje bine calibrate. Într-un prim pas, Alianța și-a exprimat rapid solidaritatea cu România prin declarațiile purtătorului său de cuvânt și ale secretarului general.
Dacă România va solicita, Alianța poate trece la etapa consultărilor conforme articolului 4 din Tratatul NATO, prin care statele membre se angajează să se consulte ori de câte ori integritatea teritorială sau securitatea unuia dintre ele este pusă în pericol. Aceste consultări, invocate frecvent în ultimii ani, pot conduce la decizii importante privind consolidarea apărării colective.
Articolul 4 a fost apelat de nouă ori în istoria NATO, dintre care șase au avut loc după începutul crizei din Ucraina în 2014, și de trei ori după invazia rusă din 2022. Printre aceste răspunsuri s-au numărat operațiuni de întărire a prezenței militare în statele de la flancul estic, cum a fost operațiunea „Eastern Sentry” declanșată după un incident similar din Polonia.
Mai mult, în luna septembrie 2023, atât Polonia cât și Estonia au solicitat consultări după incursiuni și survoluri aeriene rusești pe teritoriul lor, arătând intensificarea tensiunilor în regiune.
NATO subliniază că, în cazul unui atac armat împotriva unui stat membru, poate fi activat articolul 5, clauza de apărare colectivă care obligă toate țările Alianței să răspundă unit. Acesta a fost invocat o singură dată, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 asupra SUA.
Astfel, incidentul din România readuce în prim-plan tensiunile rezultate din conflictul din Ucraina și necesitatea unui răspuns rapid și coordonat din partea NATO pentru a asigura securitatea membrilor săi.
