Ilie Bolojan denunță atacul dronei rusești de la Galați și susține reforma în Moldova
Autoritățile de la Chișinău au reafirmat solidaritatea cu România și au condamnat ferm atacul „grav și inadmisibil”, susținând importanța continuării eforturilor comune pentru consolidarea apărării în regiune. Incidentul este cel mai grav de acest fel de la începutul războiului din Ucraina și face parte dintr-un val de activități similare ale dronelor rusești în apropierea frontierei românești.
În paralel, organizația Funky Citizens a identificat campanii coordonate de dezinformare care au funcționat chiar înainte de prăbușirea dronei, subliniind existența unei infrastructuri bine puse la punct pentru manipulare menită să dezorienteze publicul înainte ca informațiile oficiale să circule.
Într-un context regional tensionat, Republica Moldova și Ucraina se pregătesc să înceapă în curând negocierile de aderare la Uniunea Europeană, Comisia Europeană urmând să propună deschiderea primului grup de capitole pe 16 iunie. Republica Moldova țintește semnarea tratatului de aderare până în 2028 și aderarea efectivă în 2030, susține Marcel Spatari, președinte al Comisiei parlamentare pentru Integrare Europeană. Cu toate acestea, experții apreciază scenariul unui acces rapid drept optimist, recomandând o decuplare a Chișinăului de parcursul Ucrainei pentru a facilita consensul european.
Pe plan intern, Guvernul de la Chișinău promovează cu determinare reforma administrativ-teritorială, considerată esențială pentru dezvoltarea localităților. Procedura de amalgamare voluntară a localităților a fost simplificată, iar stimulentele financiare triplate pentru a sprijini dezvoltarea acestora după 2027. Primarii din mai multe localități au exprimat susținere fermă pentru reformă într-un eveniment la care a participat și Ilie Bolojan. Președinta Maia Sandu a subliniat că această reformă este vitală și nu mai poate fi amânată, ajutând comunitățile să-și unească resursele pentru un trai mai bun.
Totuși, reforma este contestată de oponenți, în special de primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, care a provocat tensiuni și incidente în Parlament prin încercarea de a impune organizarea unui referendum privind reforma administrativă și cea educațională. Criticii susțin că referendumul local nu poate decide asupra unor probleme de interes național.
În paralel cu reforma administrativă, a fost supus dezbaterii un proiect de lege pentru consolidarea mecanismelor anti-corupție și combaterea criminalității financiare. Acesta provoacă controverse, inclusiv în rândul instituțiilor vizate: se contestă concentrarea puterii în centrul Național Anticorupție (CNA) și limitarea Procuraturii Anticorupție. Curtea Supremă de Justiție și experți avertizează că propunerile riscă să politizeze anchetele și să afecteze lupta cu marile fraude.
Reprezentanți ai CNA au recunoscut că extinderea atribuțiilor va crește volumul de muncă și solicită angajări suplimentare. Reprezentanta Delegației UE a motivat alegerea consolidării CNA prin capacitatea sa existentă, dar a exprimat rezerve privind modalitatea de numire a noului director.
Guvernul de la Chișinău, presat de termene stabilite cu Uniunea Europeană, urmărește adoptarea rapidă a legii pentru a putea accesa o nouă tranșă financiară din Planul de creștere, în ciuda dezbaterilor și opoziției existente.
