România denunță agresiunea Rusiei după prăbușirea dronei Geran-2 în Galați
Un incident fără precedent a avut loc în noaptea de 28 spre 29 mai, când o dronă rusească de tip Geran-2, încărcată cu explozibili, s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați, rănind două persoane și provocând pagube majore în interiorul imobilului. Aceasta este prima situație în care civili sunt afectați direct pe teritoriul unui stat membru NATO de la începutul războiului din Ucraina.
Ca urmare a acestui atac, România a convocat luni, 1 iunie, o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, o acțiune fără precedent în cei 70 de ani de apartenență la Organizația Națiunilor Unite, după cum a subliniat ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu. „Gravitatea acestui moment nu poate fi subestimată”, a declarat aceasta, punctând importanța protejării securității naționale împotriva unor astfel de încălcări.
Drona a pătruns în spațiul aerian românesc timp de aproximativ patru minute, între orele 2:00 și 2:04, înainte de a se prăbuși la etajul 10 al clădirii de locuințe. Incidentul a necesitat evacuarea temporară a clădirii, iar o mamă cu copilul său au primit îngrijiri medicale, fiind ulterior în afara oricărui pericol. Autoritățile române au precizat că doar în acest an au fost înregistrate peste 30 de incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian al țării, cu o tendință ascendentă a frecvenței acestor atacuri.
Ministrul Oana Țoiu a prezentat și dovezile tehnice care confirmă originea rusă a dronei, raportul indicând că componentele electronice și sistemele de navigație corespund loturilor anterioare ale acestor drone atribuite Federației Ruse. O inscripție în limba chirilică și analizele chimice au susținut această concluzie cu certitudine.
În replică, ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a respins cu vehemență acuzațiile, catalogând reuniunea drept o mișcare pripită a României, menită să genereze o „agitație mediatică antirusească”. El a afirmat că țintele reale ale raidului în noaptea respectivă au fost infrastructurile militare ucrainene din portul Reni și regiunea Odesa, și că raportul român este exagerat privind efectele presupusului atac asupra teritoriului său.
Reprezentanții Uniunii Europene și aliații NATO au condamnat ferm acest act, oferind susținere deplină României. Oficialul UE prezent la reuniune a subliniat că aceasta nu este o întâmplare izolată, ci o consecință directă a războiului de agresiune declanșat de Rusia. Statele Unite au reconfirmat angajamentul de a apăra teritoriul NATO. Ambasadorul Marii Britanii a reamintit că alianța este exclusiv defensivă, dar este pregătită să-și susțină cu fermitate membrii. Totodată, ambasadorul Ucrainei a apreciat și a confirmat concluziile României, considerând incidentul parte a unui tipar agresiv din partea Rusiei.
Ulterior evenimentului, președintele României, Nicușor Dan, a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării și a dispus expulzarea consulului rus de la Constanța, precum și închiderea consulatului respectiv, măsuri considerate necesare pentru demararea unui răspuns ferm.
Ministerul Apărării Naționale a menționat că, de la începutul războiului, au fost identificate în România nu mai puțin de 47 de fragmente ale unor drone rusești, dintre care 12 receptorate doar în acest an, ceea ce confirmă o tendință alarmantă de escaladare a încălcărilor spațiului aerian național. Aceste date întăresc chemarea autorităților române și a comunității internaționale pentru o reacție fermă în fața acestor agresiuni și pentru protejarea securității colective.
