R. Moldova ar putea lua în calcul reunificarea cu România dacă blocajul european persistă
Republica Moldova ia în calcul opțiunea reunificării cu România în cazul în care procesul său de aderare la Uniunea Europeană s-ar bloca după anul 2028, a declarat viceprim-ministrul Eugen Osmochescu, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, într-un interviu acordat publicației europene Euractiv. Officialul a descris această opțiune drept un „Plan B”, formulat într-un context complicat pentru Chișinău, care se confruntă cu presiuni hibride crescânde din partea Rusiei și încearcă să deschidă primul cluster de negocieri pentru aderare.
Viceprim-ministrul Osmochescu, în funcție din noiembrie 2025, a subliniat că reunificarea cu România este o măsură care va fi luată în considerare numai dacă procesul de integrare europeană va intra într-un impas după 2028. „Acesta este Planul B”, a afirmat el. Astfel, alternativa radicală nu schimbă prioritățile actuale, ci constituie o soluție în cazul în care sprijinul Uniunii Europene nu se materializează în progrese concrete.
Osmochescu a mai evidențiat legăturile strânse dintre populația Republicii Moldova și România, inclusiv culturale și familiale, și a adăugat că mulți moldoveni dețin deja cetățenia română. Aceasta pentru a răspunde întrebării jurnaliștilor Euractiv privind impactul unei eventuale reunificări asupra identității moldovenilor.
Cu toate acestea, oficialul a confirmat că obiectivul principal al Chișinăului rămâne semnarea unui tratat de aderare la Uniunea Europeană până la finalul anului 2028, iar orice alternative vor fi analizate doar dacă procesul se va bloca. Declarațiile sale au loc în momentul în care Republica Moldova se pregătește să deschidă primul cluster de negocieri, care se referă la „Fundamentele” – statul de drept, drepturile fundamentale și funcționarea instituțiilor democratice – și se află într-un proces intens de aliniere la legislația europeană.
Întrebat dacă riscul ca dosarul Moldovei să fie blocat din cauza legăturii cu dosarul similar al Ucrainei poate afecta accesul țării în UE, Osmochescu a precizat că procesul de extindere trebuie să fie bazat pe merite și a subliniat necesitatea unor progrese clare din partea instituțiilor europene. Oficialul a mai evidențiat nevoia unui mesaj puternic pentru populația moldoveană, care este ținta unor operațiuni hibride rusești ce urmăresc să slăbească sprijinul pentru integrarea europeană.
Calendarul indică ca deschiderea primului cluster de negociere să aibă loc la 16 iunie, un semnal clar și important pentru Republica Moldova. Osmochescu a susținut și propunerea cancelarul german Friedrich Merz privind integrarea parțială, care ar permite Moldovei să devină membru asociat al UE, un statut ce ar conferi anumite drepturi de participare la reuniunile liderilor UE, dar fără drept de vot. Această etapă intermediară ar accelera reformele și ar crește stabilitatea politică internă.
Potrivit informațiilor din surse diplomatice, Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene urmează să propună deschiderea acestui cluster la 16 iunie, decizie ce va fi confirmată ulterior de liderii europeni în cadrul summitului Consiliului European din 18–19 iunie. Prima etapă marchează trecerea la negocierea efectivă a capitolelor de aderare, proces care include 33 de capitole împărțite în șase clustere și necesită unanimitate din partea celor 27 de state membre.
Pe partea de securitate, Osmochescu a recunoscut limitările Republicii Moldova, subliniind că nu dispune de reziliența militară a Ucrainei, nu are industrie militară sau armată comparabilă. În acest context, el a evidențiat importanța sprijinului politic și instituțional care să ajute la întărirea procesului de integrare.
Analiștii independenți atrag atenția asupra vitezei de închidere a capitolelor în negocierile cu UE, considerând că aceasta este crucială pentru succesul aderării. Andrei Curăraru, analist la WatchDog.md, a remarcat importanța obiectivului asumat de Chișinău pentru aderarea până în anul 2030, care completează termenul de 2028 enunțat de oficiali. Ritmul reformelor interne, în special în domeniul justiției și combaterii corupției, va determina în final succesul acestei traiectorii europene.
