CALM avertizează: modificările la amalgamare pot afecta democrația locală în Moldova
Guvernul a avizat proiectul de lege la 25 martie, stabilind că amalgamarea voluntară trebuie finalizată până la alegerile locale generale din 2027. Printre modificări, nu se mai impune organizarea de alegeri locale anticipate pentru localitățile comasate, iar condiția de distanță maximă de 25 km între centrul administrativ și localitățile comasate a fost eliminată.
CALM contestă faptul că nicio propunere formulată de autoritățile locale nu a fost reflectată în proiect și critică dur mai multe prevederi, precum reducerea pragului de vot pentru aprobarea amalgamării, stabilirea arbitrară a centrului administrativ sau eliminarea criteriului economic din proces. De asemenea, organizația reproșează lipsa consultării populației prin referendum, considerând acest lucru o amenințare la adresa drepturilor și autonomiei comunităților.
Potrivit CALM, scăderea pragului de vot și reducerea reprezentativității în decizii ar putea deschide ușa influențelor politice arbitrare, afectând profund democrația locală. De asemenea, eliminarea criteriului de distanță față de centrul administrativ, considerată inițial o garanție pentru accesul facil al cetățenilor la servicii publice, arată, în realitate, o tendință de centralizare ce va pune în dificultate comunitățile.
Reprezentanții CALM atrag atenția că aceste măsuri par a urmări scopuri strict politice și electorale, în detrimentul nevoilor reale ale comunităților. Organizația califică aceasta drept „o trișare a principiului subsidiarității” și o deturnare a esenței reformei administrației locale.
În contrapondere, CALM propune ca amalgamarea voluntară să fie integrată într-o reformă amplă, care să includă măsuri precum stimulente financiare pe termen lung pentru localitățile implicate, reducerea numărului de raioane, crearea de regiuni cu atribuții clare, transparența competențelor și consolidarea orașelor-poli de dezvoltare prin municipalizare. De asemenea, se recomandă creșterea autonomiei financiare prin alocarea impozitului pe venit local, precum și sporirea atractivității funcției publice în administrația locală prin salarii competitive și formări dedicate.
Printre măsurile esențiale propuse de CALM se numără înființarea unui fond de cofinanțare din bugetul național, ce ar facilita primăriilor accesul la proiecte europene fără a risca pierderea finanțărilor din lipsa contribuției proprii.
Autoritățile guvernamentale susțin că modificările proiectului de lege au fost elaborate după consultări extinse începând cu ianuarie, în care au participat peste 4.500 de aleși locali, conform declarațiilor lui Alexei Buzu, șeful Cancelariei de Stat. De asemenea, se așteaptă ca în perioada următoare să fie propusă o reglementare detaliată a procesului de amalgamare voluntară.
Până acum, două clustere au finalizat procedurile de comasare și alte 159 de decizii au fost inițiate, în timp ce 298 de comunități și-au exprimat interesul pentru proces. În prezent, Moldova are aproximativ 900 de primării, iar scopul reformei este reducerea numărului acestora la aproximativ 300, sau între 400 și 500 în scenariile mai moderate, prin comasare voluntară sau normativă.
CALM rămâne ferm pe poziția că reforma trebuie să aducă servicii mai apropiate de cetățeni și să respecte principiile democratice, nu să servească interese politice restrânse.
