Grațierea lui Nicolae Șepeli, explicată de Ion Guzun: „Atunci eram sigur că merită o șansă”

Fostul președinte al Comisiei de grațiere de pe lângă Președinție, Ion Guzun, susține că, la momentul examinării dosarului lui Nicolae Șepeli, nu a considerat necesar să ceară informații de la Serviciul de Informații și Securitate și că, în baza datelor disponibile atunci, a fost convins că deținutul „merită o șansă”. El afirmă însă că, în contextul actualei situații de securitate, ar fi solicitat verificări suplimentare, inclusiv cu implicarea structurilor de contrainformații.

Invitat în emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, Guzun a declarat că nu își amintește dacă în dosarul lui Șepeli s-au făcut demersuri către SIS și a explicat că, în general, pentru condamnatii fără profil de risc special – de exemplu, muncitori simpli sau persoane implicate în cazuri de violență domestică – nu vedea atunci relevanța consultării serviciilor secrete. El a adăugat că experiența războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei a schimbat modul în care sunt evaluați astăzi factorii de risc, iar în prezent ar fi procedat altfel.

Guzun a mai precizat că s-a abținut de la vot în cazul lui Șepeli, după ce anterior ceruse public expulzarea ambasadorului rus, pentru a evita eventuale suspiciuni de imparțialitate și pentru a nu afecta posibile transferuri ale deținuților moldoveni din Rusia. Potrivit lui, Comisia a analizat comportamentul condamnatului în detenție, legăturile cu familia, rapoartele specialiștilor și evaluările unui psihiatru, consultând și procuratura, Ministerul Justiției și un ONG specializat în cazuri de trafic de ființe umane. Instanțele din Republica Moldova ar fi recunoscut, în dosare anterioare, că persoanele în cauză, inclusiv Șepeli, au fost victime ale traficului de ființe umane.

În aceeași emisiune, avocatul Promo-LEX Vadim Vieru a reamintit că grațierea este un act de clemență, cu caracter excepțional, și nu o obligație a președintelui sau a Comisiei. El a subliniat că astfel de decizii trebuie raportate atât la tipul infracțiunii, cât și la contextul social, menționând că Republica Moldova se confruntă cu o problemă gravă a traficului de droguri. Vieru a declarat că, în mod normal, ar vota împotriva grațierii unui traficant de droguri, cu excepția unor situații umanitare, cum ar fi bolile în stadiu terminal.

TV8 reamintește că Nicolae Șepeli a fost condamnat în 2017 în Rusia pentru trafic de droguri și transferat ulterior în Moldova, iar în 2022 a fost grațiat prin decret prezidențial după ce s-a constatat că fusese recrutat prin înșelăciune și folosit ca „curier” în rețele de narcotice. O investigație a Ziarului de Gardă indică însă că, după grațiere, Șepeli ar fi intrat în legătură cu rețeaua apropiată lui Ilan Șor, inclusiv prin tranzacții asociate unei bănci ruse, iar în decembrie 2025 a fost amendat pentru corupere electorală pasivă.

Săptămâna trecută, Nicolae Șepeli a fost reținut, împreună cu alți doi suspecți, în dosarul tentativelor de asasinat din Ucraina, în total 12 persoane fiind arestate în Republica Moldova și în Ucraina. Potrivit procurorilor, gruparea urmărea atent mai multe ținte și planifica asasinate pentru sume de până la 100.000 de dolari per victimă. Ministerul Justiției a anunțat că, în urma noilor acuzații, Șepeli va relua executarea pedepsei inițiale pentru trafic de droguri, de care fusese grațiat în 2022.