Libertatea presei în Moldova avansează, dar persistă autocenzura

Două rapoarte recente au evidențiat atât progrese semnificative, cât și dificultăți în domeniul libertății presei din Republica Moldova, pe fondul apropierii Zilei Internaționale a Libertății Presei, sărbătorită pe 3 mai. Deși mass-media autohtonă este recunoscută drept un model pozitiv în regiune, unele surse semnalează fenomenul autocenzurii ca rezultat al fricii de a pierde finanțările externe.

Potrivit celui mai recent raport al organizației Reporteri Fără Frontiere (RSF), Republica Moldova a urcat până pe poziția 31 în clasamentul global privind libertatea presei, devenind astfel lider regional cu un nivel „satisfăcător”. Acest progres se datorează în mare măsură reformelor Guvernului, care a adoptat măsuri pentru creșterea libertății mass-media și a impus reguli clare în domeniul transparenței proprietății audiovizuale.

Liliana Nicolescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare pentru cultură și mass-media, a subliniat: „Am lucrat împreună cu Parlamentul și societatea civilă pentru a alinia legislația națională la standardele Uniunii Europene, consolidând pluralismul mediatic și independența televiziunii publice.” Ea a afirmat că aceste măsuri au fost reflectate pozitiv în indexul realizat de RSF.

De asemenea, jurnalista și președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, a declarat că, în timp ce la nivel global există o scădere a libertății mass-media, presa din Moldova se menține robustă, cu un mediu ce exclude intimidarea sistematică a jurnaliștilor, care pot aborda subiecte politice sensibile în mod liber. „Absenta jurnaliștilor în exil sau în închisori este un indicator clar al unei prese libere,” a mai adăugat ea.

Pe de altă parte, raportul Amnesty International Moldova din aprilie a semnalat existența unor probleme reale privind libertatea de exprimare în mass-media proeuropeană, unde autocenzura și presiunile financiare cauzate de teama de a critica puterea sunt frecvente. Veaceslav Tofan, directorul executiv al Amnesty Moldova, a explicat că echipa sa a monitorizat aceste fenomene pe parcursul a doi ani, precizând că „unele instituții media au fost supuse unor amenințări indirecte legate de finanțări, ceea ce afectează autonomia editorială.”

Această temă a generat un schimb de opinii în cadrul emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova, unde deputata Liliana Nicolescu-Onofrei a contestat faptul că raportul nu precizează clar sursele amenințărilor financiare invocate. Tofan a răspuns că aceste observații provin din declarațiile jurnaliștilor confruntați cu astfel de situații, confirmate și de probe documentare.

Contextul dezbaterii este agravat de închiderea programului de finanțare USAID, care oferea un sprijin esențial instituțiilor media proeuropene din R. Moldova, creând o stare de vulnerabilitate financiară a presei libere. Viorica Zaharia a respins etichetarea mass-mediei drept „proeuropeană” sau „prorusă”, considerând că mai corect este să vorbim despre o presă polarizată, diferența principală fiind respectarea sau nu a deontologiei jurnalistice.

Raportul Amnesty, publicat luna aceasta în contextul drepturilor omului, avertizează asupra faptului că libertatea presei proeuropene este „extrem de vulnerabilă” financiar, iar unele instituții sunt obligate să ofere o reflectare mai convenabilă a puterii în schimbul accesului la granturi externe. În paralel, RSF afirmă că Republica Moldova rămâne un exemplu regional de libertate mediatică consolidată, dar problemele noi aduse de presiunile economice necesită atenție susținută pentru menținerea acestui statut.