Moldova înregistrează o creștere semnificativă a cazurilor neexecutate la CtEDO în 2025
Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu un număr total de 177 de hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) neexecutate, o creștere față de 163 în 2024. Potrivit raportului anual al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, acesta este și anul când numărul cauzelor noi împotriva Chișinăului a crescut semnificativ, la 48, aproape dublu față de 21 în 2024.
Documentul publicat pe 25 martie de către Comitetul de Miniștri analizează modul în care cele 46 de state membre ale Consiliului Europei au executat deciziile CtEDO pe parcursul anului 2025. Raportul evaluează nu doar plata despăgubirilor către victime, ci și adoptarea unor reforme sistemice menite să prevină repetarea abuzurilor constatate la Strasbourg.
Datele sunt îngrijorătoare pentru Republica Moldova, deoarece majoritatea cazurilor noi înregistrate semnalează probleme grave. Printre încălcările menționate se regăsesc exploatarea prin muncă și abuzul sexual asupra unei femei cu dizabilități intelectuale, în custodia unei familii după dezinstituționalizare, precum și abuzuri judiciare, inclusiv proceduri disciplinare abuzive împotriva unui funcționar public implicat într-un test de integritate profesională. Alte dosare privesc neexecutarea hotărârilor instanțelor naționale.
Dintre cele 177 de hotărâri neexecutate, 12 sunt clasați în „procedură consolidată”, categoria rezervată problemelor sistemice cu impact social semnificativ. Alte 42 sunt sub „procedură standard” dar considerate cazuri-pilot, indicând deficiențe sistemice. Astfel, șase cazuri consolidare sunt în așteptare de cel puțin cinci ani, iar 17 dosare standard depășesc aceeași durată fără soluție.
Pe de altă parte, raportul consemnează și progrese notabile. În 2025, Comitetul a închis 34 de dosare, printre care și unul simbolic privind influența politică asupra institutului public Teleradio-Moldova. Decizia Curții a condus la reformarea Codului serviciilor media audiovizuale pentru a garanta independența editorială. De asemenea, a fost închis un dosar referitor la practica instanțelor de a emite condamnări penale fără o motivare corespunzătoare, după adoptarea unor ghiduri juridice elaborate împreună cu Consiliul Europei.
Raportul subliniază că dosarele rămase deschise reflectă probleme structurale pe termen lung, printre care abuzurile și internările psihiatrice forțate, avorturile și sterilizările forțate ale femeilor cu dizabilități, detenția preventivă abuzivă și tortura în custodia poliției. Alte cazuri implică violența domestică nesancționată, condițiile inadecvate din penitenciare, accesul limitat la servicii medicale și transferurile extrajudiciare de cetățeni turci din Moldova către Turcia.
La nivel european, Moldova reprezintă aproximativ 4% din totalul celor 3.916 dosare în așteptare la finalul lui 2024. Alte state precum Turcia, Ucraina sau România au sute de cazuri nefinalizate, în timp ce Federația Rusă conduce detașat cu peste 3.000 de dosare încă nerezolvate. În contrast, țări ca Danemarca, Finlanda și Islanda au un număr foarte redus de astfel de dosare.
Un element definitoriu pentru Moldova este proporția ridicată a cazurilor cu probleme sistemice, care indică un model persistent de comportament abuziv al instituțiilor statului. În 2025, autoritățile moldovene au prezentat Comitetului de Miniștri 12 planuri de acțiune, 28 de rapoarte și trei comunicări, ceea ce sugerează un dialog activ cu organismele europene. De asemenea, 41 de cazuri au avut plățile de satisfacție echitabilă achitate integral către victime.
Datele din raport evidențiază provocările majore cu care se confruntă Moldova în domeniul respectării drepturilor omului și progresele parțiale realizate, subliniind totodată necesitatea unor reforme structurale mai profunde pentru a respecta deciziile Curții Europene.
