România și Republica Moldova confruntate cu amenințări din zborul dronelor rusești

Incidentele recente care au avut loc în localități precum Lopatna, Galați și Constanța reflectă extinderea periculoasă a riscurilor generate de războiul din Ucraina dincolo de hotarele acestei țări. Prăbușirea dronelor nu poate fi considerată simple accidente, ci indică vulnerabilități serioase în securitatea României și Republicii Moldova, punând la încercare capacitatea acestor state de a reacționa rapid și eficient în fața unor astfel de provocări.

Politologul Sergiu Mișcoi a subliniat că ambele țări se confruntă cu amenințări similare în fața zborului neautorizat al dronelor, chiar dacă România, ca membră NATO, dispune de capacități militare mai avansate decât Republica Moldova. „Nici România, nici Republica Moldova nu sunt în momentul de față pregătite să se apere eficient împotriva acestor drone care pătrund pe teritoriile lor. Expunerea este asemănătoare, iar incidentele pot escalada cu consecințe grave, mai ales dacă dronele cad în zone populate sau în apropierea unor depozite periculoase”, a avertizat Mișcoi.

Din cauza statutului său de neutralitate, Moldova este chiar mai vulnerabilă, însă apropierea acesteia de Uniunea Europeană poate aduce o protecție suplimentară prin integrarea în cadrul de securitate euroatlantic. Politologul a apreciat eforturile autorităților moldovene de a se proteja și a subliniat că sprijinul și parteneriatele cu statele occidentale sunt esențiale pentru a realiza o apărare eficientă.

Expertul a evidențiat că incidentul din portul Constanța a fost deosebit de periculos, cântărind riscurile unei catastrofe majore în contextul apropierii unor depozite de azotat de amoniu și petrol. „Este un episod care ar fi putut provoca distrugeri grave, iar capacitatea de reacție la astfel de incidente trebuie îmbunătățită urgent,” a afirmat Mișcoi.

În ceea ce privește caracterul acestor atacuri, există indicii că ele au fost deliberate, fiind coordonate să atingă obiective precise, cum ar fi blocul de locuințe lovit în Galați. Traiectoriile dronelor, cu manevre pentru evitarea detectării radar, indică intenția de a lovi ținte civile, ceea ce sugerează o escaladare a pericolului pentru populațiile din regiune.

România a avansat în implementarea mecanismului european SAVE pentru apărarea împotriva dronelor, semnând rapid contracte și dezvoltând un proiect ambițios, dar implementarea sa va dura aproximativ un an și jumătate. „Nu avem acest timp, pentru că războiul este în plină desfășurare, iar numărul incidentelor este în creștere,” a subliniat Mișcoi.

Istoricul militar Artur Leșcu a amintit că Rusia recurge în continuare la provocări aeriene pe măsură ce pierde teren pe front, rămânând responsabilă pentru destabilizarea securității în regiune. El a atras atenția asupra necesității unei colaborări mai strânse cu UE pentru dezvoltarea industriei de apărare locale, inclusiv producerea de drone și tehnologii de bruiaj în Republica Moldova. „Investiția în armată este o investiție în siguranța cetățeanului,” a spus Leșcu.

Deși Moldova dispune de radare moderne și de cooperare internațională în schimbul de informații, sistemul său de apărare nu acoperă întreg teritoriul, iar țara trebuie să-și dezvolte mijloace de război electronic pentru a devia traiectoria dronelor ostile.

În ultimele zile, în spațiul aerian moldovenesc au fost consemnate mai multe survoluri ilegale de drone rusești, iar cel mai recent incident, petrecut în noaptea trecută, a implicat prăbușirea și explozia unei drone pe teritoriul Moldovei. Ministerul Afacerilor Externe moldovean a condamnat aceste acțiuni, subliniind că acestea reprezintă o încălcare a suveranității naționale și constituie o amenințare la adresa securității statului.

Președinta Maia Sandu a anunțat intenția de a demara producția proprie de drone și sisteme de bruiaj, pregătind modificări legislative pentru a permite parteneriatele public-private și colaborarea cu experți externi, inclusiv ucraineni, pentru consolidarea capacității defensive a țării.

Aceste evoluții indică o creștere a tensiunilor și amenințărilor aeriene în regiune, iar consolidarea securității rămâne o prioritate esențială pentru România și Republica Moldova în contextul războiului din Ucraina.