Moldovenii solicită salarii mai mari și schimbarea guvernului, susțin UE
Cel mai recent barometru socio-politic al Republicii Moldova, realizat de compania IMAS în perioada 1-14 iunie 2024, reflectă o populație profund nemulțumită de situația economică și cu un nivel redus de încredere în instituțiile statului, dar care manifestă un sprijin în creștere pentru integrarea europeană.
Studiul, efectuat pe un eșantion de 1.116 adulți reprezentativi pentru întregul teritoriu al țării, cu excepția regiunii transnistrene, arată că principalele preocupări ale cetățenilor țin în special de creșterea salariilor și pensiilor, cifrate la 34,7%, urmate de crearea de locuri de muncă (16,4%) și reducerea prețurilor (12,9%). Totodată, 10,5% dintre respondenți cer explicit schimbarea conducerii politice, un semnal că pentru unele segmente ale societății reforma guvernamentală este considerată esențială pentru rezolvarea problemelor economice.
Percepția generală asupra economiei este pesimistă, 86% apreciind că țara trece printr-o criză economică. În ceea ce privește Guvernul condus de Alexandru Munteanu, opinia publică este împărțită: 46% îl cataloghează „slab, neclar în activitate”, în timp ce 38% îi recunosc eforturi pozitive, dar subliniază necesitatea răbdării. Numai 5% apreciază realizări notabile, precum începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și gestionarea crizei energetice.
Corupția este punctată drept problema principală a instituțiilor de stat, depășind însemnătatea numirilor politice, a salariilor mici ale funcționarilor și a birocrației excesive. Situația democrației este percepută în declin: 41% cred că s-a degradat în ultimii cinci ani, iar numai o treime a respondenților simt că pot exprima opinii publice liber și fără riscuri majore. Autocenzura politică este semnalată de aproape jumătate dintre cei chestionați.
Datele barometrului evidențiază divizarea socială accentuată, cu niveluri ridicate de neîncredere între grupurile politice: doar 9% au încredere în susținătorii partidelor adverse, iar 85% consideră societatea dezbinată. Încrederea scade și în raport cu necunoscuții sau persoanele de altă confesiune și etnie.
În ceea ce privește planurile individuale, 38% au considerat plecarea din țară în ultimele șase luni, o problemă structurala gravă pentru Republica Moldova, în special printre tineri și adulți activi. Propunerea guvernamentală de a aduce muncitori străini, în special din Asia, pentru a compensa deficitul forței de muncă, este larg respinsă, 76% dintre respondenți exprimându-și opoziția.
Reforma administrativă de comasare a localităților întâmpină, de asemenea, scepticism: doar 38% o susțin, iar o majoritate de 64% consideră că deciziile finale ar trebui să revină cetățenilor prin referendum.
Pe fondul negocierilor de aderare la UE, se observă o creștere a sprijinului pentru parcursul european, cu 50% dintre participanți dispuși să voteze pentru integrare în Uniunea Europeană, față de 19% pentru aderarea la NATO și 30% pentru unirea cu România. În ceea ce privește calendarul aderării, doar 27% cred în aderarea până în 2028, iar 43% consideră posibilă integrarea până în 2030.
Acest barometru subliniază o societate modelată de incertitudini economice, frământări politice și o înclinație fermă spre valorile europene, dar confruntată cu provocări interne majore ce trebuie abordate pentru stabilizarea și dezvoltarea țării.
