FMI: Economia Moldovei își revine, dar rămâne vulnerabilă. Creștere de 2,3% estimată pentru 2026
Economia Republicii Moldova continuă procesul de redresare după o serie de șocuri majore, iar Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează o creștere economică de 2,7% în 2025 și 2,3% în 2026. Prognoza se bazează pe o recoltă bună, cererea internă robustă și finanțarea substanțială oferită de Uniunea Europeană. Evaluarea este inclusă în concluziile consultărilor cu autoritățile de la Chișinău, realizate în baza Articolului IV al Statutului FMI.
Experții FMI notează că atât consumul populației, cât și investițiile beneficiază de creșterea rapidă a salariilor și de extinderea creditării. Producția industrială a înregistrat, la rândul ei, un avans semnificativ, mai ales în sectorul de procesare a produselor alimentare. În același timp, nivelul scăzut al exporturilor limitează potențialul de creștere și contribuie la adâncirea deficitului de cont curent.
Pe termen lung, economia moldovenească se confruntă în continuare cu probleme structurale, precum emigrarea masivă, competitivitatea redusă și capacitățile instituționale limitate. Potrivit FMI, procesul de aderare la Uniunea Europeană și implementarea Planului de creștere al UE oferă o oportunitate importantă pentru depășirea acestor dificultăți și pentru îmbunătățirea nivelului de trai. Pentru valorificarea acestei șanse, sunt necesare reforme ambițioase și politici prudente care să consolideze reziliența economiei și stabilitatea macroeconomică.
Instituția financiară internațională prognozează pentru 2026 un deficit bugetar în creștere, până la 4,8% din PIB, ca urmare a majorării „semnificative” a cheltuielilor capitale și a unei ușoare creșteri a cheltuielilor curente. FMI consideră că reformele planificate în domeniul politicii fiscale ar trebui să atenueze presiunile asupra bugetului. În privința prețurilor, estimările arată că inflația se va menține anul viitor în intervalul țintă stabilit de Banca Națională a Moldovei, de 5% ± 1,5 puncte procentuale.
Experții atrag atenția că, în contextul unui grad ridicat de incertitudine, autoritățile trebuie să adopte o abordare prudentă în politica monetară, ajustând rata de bază în funcție de evoluția inflației și a creșterii economice. Sectorul bancar este apreciat ca fiind robust, însă creșterea rapidă a volumului creditării și scumpirea considerabilă a locuințelor impun o monitorizare strictă. Consolidarea măsurilor prudențiale privind analiza profilului debitorilor și continuarea reformelor în supraveghere și gestionarea crizelor sunt esențiale pentru limitarea riscurilor din sistemul financiar.
