R. Moldova accelerează reforma administrației locale prin amalgamare voluntară
În cadrul celei de-a 50-a reuniuni a Congresului Autorităților Locale al Consiliului Europei, Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului Republicii Moldova, a susținut un discurs în care a prezentat reforma administrației publice locale, subliniind progresul deja realizat. Peste 250 din cele 896 de municipalități existente au demarat procesul de amalgamare voluntară, care reprezintă prin excelență o reformă majoră pentru mandatul său.
Buzu a explicat că sistemul actual suferă de o contradicție structurală, în care primari cu voință politică puternică operează într-un cadru instituțional subdezvoltat. Reforma urmărește consolidarea administrației locale prin transferul de competențe și resurse, sprijinite de un fond guvernamental dedicat, pentru a asigura servicii publice mai eficiente și de calitate.
Noile entități administrative vor beneficia de investiții în infrastructură, apă potabilă, drumuri, salubritate și gestionarea deșeurilor, dar și de acces facilitat la fonduri naționale și europene. Mai mult, cetățenii vor avea acces la servicii publice prin centre de tip ghișeu unic, iar municipalitățile vor primi sprijin financiar anual până în 2030.
În cadrul procesului de consultare publică, peste 4.500 de participanți din întreaga țară, inclusiv din municipiul Bălți și autonomia Găgăuzia, au fost implicați, accentuând caracterul participativ și incluziv al reformei.
Pe lângă administrația publică, Alexei Buzu a discutat consolidarea drepturilor sociale, un alt obiectiv important al Președinției moldovene în Consiliul Europei. El a menționat adoptarea recentă a Declarației de la Chișinău privind Carta Socială Europeană, susținând că protecția drepturilor sociale este critică pentru stabilitatea democratică.
Buzu a mai evidențiat progresul în domeniul protecției copilului și inspecției muncii, cu un număr crescând de specialiști și identificarea a mii de angajați fără contracte legale.
De asemenea, oficialul moldovean a reafirmat angajamentul R. Moldova față de mecanismele internaționale de responsabilizare pentru agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și a evidențiat rolul esențial al Curții Europene a Drepturilor Omului în garantarea independenței și aplicării Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Pe tema dezinformării, Buzu a analizat experiența alegerilor din 2025 ca un exemplu de interferențe externe, subliniind necesitatea unei prese libere, a unei societăți civile puternice și a unei guvernări curate pentru a face față acestor provocări.
În ceea ce privește problema depopulării și perspectivele pentru tineri, secretarul general a afirmat că reforma administrației locale vizează crearea unor condiții îmbunătățite pentru reținerea tinerilor în comunitățile lor, deși detaliile concrete încă lipsesc.
La final, Alexei Buzu a lansat un apel către celelalte state membre să semneze Convenția privind protecția mediului prin drept penal, semnată de R. Moldova în decembrie 2025, în contextul eforturilor globale de combatere a crizelor climatice și ecologice.
El a încheiat prin a invita președinta Congresului Autorităților Locale, Gunn Marit Helgesen, la sesiunea Comitetului de Miniștri care va avea loc la Chișinău în mai 2024, subliniind importanța dialogului și cooperării continuue între cele două organism europene.
