Comrat acuză Chișinăul de blocarea alegerilor în Găgăuzia pe 21 iunie
Legislativul autonom din sudul Republicii Moldova reclamă că autoritățile centrale împiedică exercitarea drepturilor politice fundamentale ale cetățenilor găgăuzi prin blocarea organizării alegerilor, invocând „pretexte inventate” care împiedică introducerea modificărilor necesare în Registrul de stat al persoanelor juridice. Confruntarea vizează în special aprobarea și funcționarea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, structură a cărei legitimitate este contestată de Chișinău, conform legislației naționale.
Adunarea Populară susține că, în pofida restricțiilor legate de accesul la fonduri și a blocajelor birocratice, procesul electoral se va desfășura și va fi finanțat în limitele bugetului aprobat, insistând totodată ca autoritățile centrale să înceteze „acțiunile ilegale” care vizează împiedicarea scrutinului și încălcarea autonomiei politice a regiunii.
Reacția guvernului de la Chișinău la acuzațiile formulate de oficialii comrățeni este așteptată, purtătoarea de cuvânt Daniela Crudu declarând că o poziție oficială va fi făcută publică în zilele următoare. În paralel, tensiunile continuă fiind alimentate de interpretările divergente privind aplicarea legislației electorale naționale și autonomiste.
Disputa are la bază o problemă juridică majoră: în Codul electoral al Republicii Moldova nu este recunoscută o „Comisie Electorală Centrală a Găgăuziei”, existând doar „Consiliul electoral central”. În plus, există o tensiune între dreptul constituțional și Legea privind statutul special al Găgăuziei, act considerat de reprezentanții autonomiei un compromis asumat și susținut inclusiv internațional.
Deputata Larisa Voloh, copreședintă a unui grup parlamentar de lucru creat pentru a soluționa blocajele, a subliniat necesitatea respectării supremației legii naționale. În opoziție, vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, a reafirmat caracterul special al statutului Găgăuziei și crucialitatea legii locale în organizarea autonomiei.
Contextul acestei confruntări politic-administrative vine după amânarea alegerilor programate inițial pentru toamna anului 2025, pe durata mandatului anteriorului legislativ, care a expirat la 12 noiembrie 2025. Întregul proces subliniază fragilitatea raporturilor dintre Chișinău și autonomia găgăuză, ridicând semne de întrebare asupra modului în care Republica Moldova gestionează principiul autonomiei teritoriale în pragul unor decizii politice majore.
