Orbán va lipsi de la ultimul summit UE, deschizând discuții pentru reformă
Puțini se așteptau ca Viktor Orbán să nu participe la următorul summit informal al liderilor Uniunii Europene, care va avea loc săptămâna viitoare la Nicosia, în Cipru, țară ce deține în prezent președinția rotativă a blocului comunitar. Aceasta ar fi fost ultima sa întâlnire oficială ca prim-ministru al Ungariei, însă în urma pierderii zdrobitoare din alegerile parlamentare de duminică, Orbán a decis să lipsească de la reuniunea unde, adesea, liderii care-și încheie mandatele sunt omagiați de colegi.
Péter Magyar, liderul opoziției ungare și câștigătorul majoritar al scrutinului, este așteptat să preia oficial frâiele guvernării în luna mai, deși Orbán va rămâne formal în funcție până atunci. În această perioadă, fostul premier pare să adopte o atitudine rezervată, evitând contactul cu omologii săi europeni, considerat de mulți un „rău perdant”.
Tradiția Consiliului European este să marcheze plecarea unui lider cu un tribut simbolic, dar nu este sigur încă dacă acesta va fi cazul pentru Orbán. România și Slovacia, prin premierul Robert Fico, un aliat ideologic al maghiarului, au asigurat în trecut o reprezentare la summit în locul acestuia, dar nu există certitudini privind înlocuirea sa de această dată.
Orbán a fost unul dintre cei mai longevivi lideri la Consiliul European, participând constant din 2010, când a preluat funcția. Decizia sa de a nu participa la summitul din Cipru marchează, de fapt, încheierea prezenței sale la reuniunea din martie, când a fost criticat aspru după ce s-a opus unui împrumut european comun de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei.
Ungaria a blocat în repetate rânduri decizii la nivelul UE prin utilizarea dreptului de veto, exercitat mai frecvent decât orice alt stat membru: din 48 de veto-uri înregistrate, 21 provin de la Budapesta, fapt care a generat dificultăți în procesul decizional comunitar.
Această schimbare politică ridică întrebarea dacă guvernul nou format de Péter Magyar va facilita deblocarea situațiilor tensionate din UE sau dacă va fi nevoie de reforme mai profunde care să împiedice un singur stat să paralizeze întreaga Uniune. Magyar a manifestat sprijin față de Ucraina și intenționează să ridice veto-ul asupra împrumutului european, precum și să aprobe noi sancțiuni împotriva Rusiei.
Totuși, Ungaria va continua să achiziționeze gaze naturale din Rusia și rămâne împotriva unor politici europene precum pactul privind migrația sau accelerarea aderării Ucrainei la UE.
Dreptul de veto în UE datează încă din anii 1950, destinat să protejeze suveranitatea statelor, mai ales a celor mai mici, în domenii sensibile precum politica externă, apărarea sau fiscalitatea. În prezent, majoritatea deciziilor UE sunt adoptate prin vot cu majoritate calificată, însă un număr restrâns, dar strategic de politici încă necesită unanimitate, ceea ce permite unui singur stat să blocheze hotărâri esențiale.
Discursurile recente ale președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au reluat ideea trecerii la votul cu majoritate calificată și în domeniile sensibile, pentru a evita blocajele istorice. În 2022, președintele francez Emmanuel Macron a pledat și el pentru reformarea tratatelor UE cu scopul simplificării deciziilor și consolidării rolului blocului pe scena mondială.
Argumentele pro-votul cu majoritate sunt susținute de unii europarlamentari care consideră că unanimitatea este un risc de securitate și că acțiunile UE trebuie să reflecte o democrație mai eficientă. În schimb, statele mai mici sunt îngrijorate că o astfel de schimbare le-ar putea diminua influența și protecția față de decizii care le-ar putea prejudicia interesele naționale.
Astfel, plecarea lui Orbán de la conducere oferă un prilej de reflecție în UE asupra modului de funcționare a procesului decizional, cu un mare potențial impact asupra viitorului politicii externe europene. Rămâne de văzut dacă această ocazie va fi valorificată printr-o reformă majoră sau doar pasajul la o nouă eră a veto-urilor unilaterale.
