Războiul din Orientul Mijlociu va amplifica decalajele economice în America Latină
Războiul din Orientul Mijlociu riscă să accentueze diferențele economice dintre țările din America Latină și Caraibe, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI). Instituția a publicat un nou avertisment într-un articol de pe blogul său, după actualizarea raportului „World Economic Outlook”, în care subliniază efectele negative și pozitive ale conflictului asupra regiunii.
FMI estimează o creștere economică moderată pentru America Latină, de aproximativ 2,3% în 2026, ușor în scădere față de 2,4% în 2025, urmând să accelereze la 2,7% în 2027. Brazilia, cea mai mare economie din regiune, ar urma să se extindă cu 1,9% anul acesta, iar Mexicul cu 1,6%. „Regiunea a intrat în 2026 într-un climat relativ stabil, cu inflație aproape de țintele băncilor centrale și ritmuri de creștere apropiate de tendințele normale”, se precizează în raport.
Totuși, războiul din Orientul Mijlociu reprezintă un nou șoc extern ce generează volatilitate pe piețele financiare, condiții de creditare mai stricte și fluctuații majore ale prețurilor materiilor prime. Prețul petrolului a înregistrat o scădere semnificativă vineri, după anunțul Iranului privind reluarea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz în timpul armistițiului. Cu toate acestea, cotațiile petrolului Brent și WTI rămân cu circa 45% mai ridicate față de începutul anului 2026.
Economiile producătoare de petrol, precum Argentina, Brazilia, Columbia, Ecuador, Guyana, Trinidad și Tobago și Venezuela, se află printre principalii beneficiari ai creșterii prețurilor asupra energiei, ceea ce a condus la îmbunătățirea veniturilor din export, susținerea finanțelor publice și echilibrarea balanțelor externe. FMI avertizează însă că nici aceste state nu vor fi ocolite de creșterea prețurilor la combustibili și alimente, care vor afecta puterea de cumpărare a populației.
În contrast, țările din Caraibe, cu economii extrem de dependente de turism, sunt cele mai vulnerabile, confruntându-se simultan cu niveluri ridicate ale datoriei publice și cu facturi energetice uriașe. O nouă creștere a prețului petrolului le-ar putea destabiliza și mai mult finanțele. De asemenea, statele din America Centrală au de înfruntat impactul prețurilor energetic mai ridicate, deși unele pot ameliora efectele prin creșterea utilizării energiei regenerabile.
FMI estimează că inflația regională va crește la aproximativ 6,6% în 2026, de la 6,5% în 2025, urmând să scadă la 4,2% până în 2027. În contextul acestor provocări, instituția pune accent pe necesitatea ca guvernele și băncile centrale să mențină credibilitatea obținută după criza inflaționistă post-pandemie. FMI avertizează și împotriva subvențiilor generalizate pentru combustibili sau alimente, recomandând ca ajutorul să fie direcționat exclusiv către gospodăriile și firmele vulnerabile, pentru a nu agrava dezechilibrele macroeconomice.
Astfel, războiul din Orientul Mijlociu riscă să creeze un context economic dificil pentru multe țări din America Latină și Caraibe și să adâncească disparitățile în interiorul regiunii, în funcție de structura economică și sursele de venituri externe.
