Grup de lucru va propune soluții pentru alegerile din Găgăuzia anul acesta
Un grup de lucru special urmează să prezinte în perioada următoare soluții rapide pentru organizarea unui scrutin liber și corect în Găgăuzia, autonomie din sudul Republicii Moldova. Acest demers a fost decis în urma consultărilor desfășurate pe 23 aprilie între președintele Maia Sandu, șeful Parlamentului Igor Grosu, aleșii locali și deputații din regiune. Documentul rezultat, elaborat inclusiv cu contribuția societății civile și a Comisiei Electorale Centrale (CEC), va avea rolul de a debloca organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară de la Comrat (APG) astfel încât scrutinul să poată avea loc în acest an.
În cadrul unei ședințe organizate la Președinție, autoritățile centrale au reconfirmat importanța respectării regulilor electorale și asigurării transparenței totale pentru ca locuitorii autonomiei să-și poată decide liber viitorul. “Responsabilitatea organelor centrale și regionale este să asigure un scrutin corect”, s-a subliniat în comunicatul oficial al Președinției.
Un element esențial al deciziei luate îl constituie crearea unui grup de lucru comun, format din reprezentanți ai instituțiilor centrale, ai Adunării Populare și ai primarilor din regiune, care va elabora soluțiile necesare și va crea cadrul propice pentru organizarea alegerilor “în cel mai scurt timp posibil”. Igor Grosu a declarat că este nevoie de un document clar privind particularitățile alegerilor în Găgăuzia, pentru a permite desfășurarea scrutinului încă din acest an.
Șeful Legislativului a criticat lipsa unor mecanisme fundamentale de verificare și transparență în procesul electoral din autonomie, evidențiind problemele legate de controlul viitorilor membri ai Consiliului Electoral din regiune. Spre deosebire de alte zone din țară, aceștia nu sunt verificați de autoritățile anticorupție sau de securitate, ceea ce a fost considerat inacceptabil.
Un alt punct nevralgic este insuficiența reglementării clare privind finanțarea campaniilor electorale în Găgăuzia, unde nu există plafon de donații în numerar. Igor Grosu a catalogat această situație drept “un cadou pentru bandiți”. La fel, au fost semnalate deficiențe în ceea ce privește listele electorale și lipsa unui sistem efectiv de verificare a alegătorilor la secțiile de votare.
În discuții a apărut și controversa legată de instituția electorală din regiune. Deși autoritățile centrale susțin profesionalizarea acesteia, nu s-au ajuns la consens în privința finanțării și denumirii oficiale a organismului. Autoritățile locale au propus ca finanțarea să fie asigurată din bugetul local, iar comisia să poarte numele de Comisie Electorală Centrală, ceea ce a fost respins de la nivel național, existând o singură Comisie Electorală Centrală în Republica Moldova.
Mandatul actual al Adunării Populare a expirat în noiembrie 2025, iar încercările de a stabili date de vot în 22 martie și 21 iunie 2026 au fost anulate de Curtea de Apel Sud la solicitarea Cancelariei de Stat. Această situație a generat o criză în organizarea scrutinului, cauzată de neconcordanțele existente între legislația electorală locală și cea națională. În plus, autoritățile de la Comrat au refuzat până acum să organizeze alegerile conform Codului electoral al Republicii Moldova.
Pentru a clarifica aceste aspecte, Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională să analizeze constituționalitatea unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, în special cele care conferă Adunării Populare dreptul de a desemna propriul organ electoral. Deciziile adoptate în perioada următoare vor fi cruciale pentru desfășurarea alegerilor în autonomie și pentru asigurarea respectării principiilor democratice în regiune.
