Parlamentul votează moțiunea de cenzură pentru demiterea guvernului Bolojan
Pentru ca moțiunea să treacă și Guvernul să fie demis, sunt necesare cel puțin 233 de voturi „pentru”, adică majoritatea absolută a totalului celor 463 de parlamentari. Indiferent de numărul celor prezenți în sală, contează numărul mandatelor. Dacă va fi adoptată, Executivul va intra în funcție cu atribuții limitate până la formarea și instalarea unui nou cabinet.
Criza politică a fost declanșată după ce s-a rupt coaliția care îl susținea pe Ilie Bolojan, guvernul fiind învestit cu sprijinul PSD, PNL, USR, UDMR și minorități la 23 iunie 2025. Relațiile între PSD și premier s-au tensionat grav pe fondul măsurilor economice și disputelor privind reformele administrative și fiscale. La 23 aprilie, miniștrii PSD și-au depus demisiile și partidul a anunțat că premierul a pierdut sprijinul majorității parlamentare. De asemenea, social-democrații și-au retras reprezentanții din toate funcțiile politice din guvern.
În momentul de față, PSD și AUR, care au semnat moțiunea, numără împreună 219 parlamentari și mai au nevoie de aproximativ 14 voturi pentru a atinge pragul de 233. Voturile întregii opoziții depind de susținerea unor parlamentari neafiliați, SOS România, POT, PACE și ai grupului minorităților naționale. Guvernarea se bazează pe PNL, USR și UDMR, care însumează doar 164 de parlamentari, iar cu sprijinul minorităților ajung la 181, însă lipsa unui vot comun între aceștia complică calculele. În plus, PNL și USR au anunțat o formă de boicot, alegând să nu participe la vot sau să părăsească sala, ceea ce le va reduce semnificativ aportul la salvarea guvernului.
Complicații suplimentare vin de la parlamentarii Partidului UNIT, care au semnat moțiunea, dar au anunțat că nu o vor vota efectiv, astfel că numărul semnăturilor nu se poate traduce automat în numărul voturilor.
Dacă moțiunea va fi adoptată, guvernul Bolojan va cădea, dar va rămâne în funcție cu drepturi limitate, asigurând doar actele necesare administrării până la instalarea noului cabinet. Președintele va convoca consultări și va desemna un nou candidat pentru funcția de prim-ministru, care are la dispoziție 10 zile pentru a solicita votul de încredere. Se discută mai multe scenarii pentru viitorul guvern: un cabinet minoritar PNL-USR-UDMR, o formulă tehnocrată, o nouă coaliție cu PSD sau prelungirea crizei politice.
Pe de altă parte, dacă moțiunea nu va trece, guvernul Bolojan va continua să funcționeze, dar cu o susținere fragilă și în necesitatea permanentă de a negocia pentru proiecte importante. Premierul a anunțat deja discuții cu partidele din opoziție pentru a asigura funcționarea unui guvern minoritar și a propus un moratoriu parlamentar pentru proiectele esențiale PNRR.
Președintele Nicușor Dan a subliniat că, indiferent de rezultatul votului, România va continua parcursul său pro-occidental și instituțiile statului vor continua să funcționeze. Surse apropiate conducerii susțin că moțiunea are șanse reale să fie adoptată, iar în cazul demiterii Guvernului, negocierile pentru desemnarea unui nou premier ar putea dura, ceea ce ar prelungi instabilitatea politică actuală.
Istoria moțiunilor de cenzură din România arată că doar șase guverne au fost demise de la Revoluție încoace, iar o eventuală cădere a guvernului Bolojan îl va transforma în al șaptelea premier postdecembrist demis prin vot parlamentar. Această situație marchează o nouă etapă politică dificilă, în care guvernarea minoritară și negocierile permanente vor fi cheia funcționării statului român.
