Uniunea Europeană alocă 1,5 miliarde euro pentru apărarea anti-drone în țările baltice
Pe lângă această sumă, țările baltice vor beneficia și de încă 12 miliarde de euro din cadrul programului SAFE (Acțiunea pentru Securitatea Europei), prin care Uniunea Europeană promovează militarizarea și securitatea statelor membre, program de care beneficiază și România. Această vizită și anunțurile au loc în contextul tensionat generat de recentele decizii ale președintelui rus Vladimir Putin, care a aprobat o lege ce permite oficial Rusiei să folosească forța armată pentru “protejarea” cetățenilor ruși din străinătate – un motiv similar folosit pentru invazia Ucrainei în 2022.
Pentru țările baltice, situația este extrem de delicată. Estonia, de exemplu, are graniță directă cu Rusia la orașul Narva, o regiune cu o populație majoritar rusofonă, iar legăturile culturale și etnice între estonieni și ruși complică postura defensivă. Lituania se află pe unul dintre cele mai sensibile coridoare geopolitice, “coridorul Suwalki”, singura legătură terestră între Kaliningrad, enclava militarizată a Rusiei, și Belarus. Kremlinul a utilizat anterior justificarea protejării minorităților ruse pentru intervenții geopolitice.
În plan instituțional, Uniunea Europeană dispune de un cadru legal solid pentru apărare, prevăzut în articolul 42 din Tratatul de la Lisabona, care impune statelor membre să intervină militar în cazul unei agresiuni asupra unui alt membru. Prezența la conducerea Comisiei Europene a comisarului pentru Apărare, lituanianul Andrius Kubilius, reflectă preocuparea crescută pentru securitatea comună. Comisia Europeană a alocat deja între 127 și 150 de miliarde de euro pentru achiziții în domeniul apărării.
Uniunea Europeană sprijină strategic țările baltice și prin dezvoltarea infrastructurii critice, cum ar fi drumuri, căi ferate, conectivitate energetică și apărare cibernetică, inclusiv sisteme anti-drone. De asemenea, proiectele de sincronizare a rețelelor electrice baltice cu cele europene continentală urmează să le desprindă definitiv de sistemul energetic tradițional controlat de Rusia, un gest cu multiple implicații geopolitice.
Această amplă mobilizare arată o Europă care, după o perioadă de dependență față de SUA pentru securitate, începe să-și dezvolte autonomia strategică și capacitățile proprii de apărare. Nu întâmplător, țările din regiune cresc substanțial bugetele militare, iar țările baltice au devenit un punct esențial al noii geopolitici europene, reflectând conștientizarea faptului că pacea este o construcție fragilă, menținută cu eforturi financiare, politice și militare.
O zonă cu potențial spectaculos de conflict rămâne coridorul Suwalki, o fâșie de doar 65 km lungime între Polonia și Lituania, care leagă Kaliningrad de Belarus și ar putea fi un punct critic în cazul unui conflict între Rusia și Europa. Această regiune amintește de coridorul Danzigului din perioada interbelică, o zonă care a declanșat războiul mondial. Presiunile vin și din planurile Rusiei privind integrarea cu Belarus, ceea ce ar crea o legătură terestră între Kaliningrad și Rusia continentală, izolând astfel țările baltice de restul Uniunii și NATO.
În concluzie, urmărind sprijinul oferit și mobilizarea strategică, țările baltice devin un laborator geopolitic pentru noua strategie de securitate europeană, într-un context regional tensionat ce impune vigilență și solidaritate sporită între statele membre ale Uniunii Europene.
