UE cere retragerea trupelor ruse din Moldova și Georgia pentru pace durabilă
Această poziție fusese avantată încă din februarie 2026 într-un document intern de consultare al UE, însă Bruxelles-ul nu a aprobat încă un mandat oficial pentru negocieri pe această temă. Reuniunea, desfășurată în formatul informal Gymnich și condusă de Kaja Kallas și ministrul cipriot Constantinos Kombos, a inclus participarea specială a șefilor diplomațiilor din India, Arabia Saudită și Ucraina.
Pe agenda discuțiilor au figurat situația tensionată din Orientul Mijlociu, criza din Strâmtoarea Ormuz, negocierile de pace pentru Ucraina, strategia europeană față de Rusia și elaborarea unei strategii europene generale de securitate. În deschidere, Kallas a atras atenția asupra impactului pe care îl au trupele rusești staționate ilegal în țări terțe ca Georgia și Moldova asupra securității europene și procesului democratic din aceste state.
Ea a subliniat că cerințele de limitări militare impuse Ucrainei trebuie echilibrate prin concesii similare pentru Rusia, inclusiv respectarea suveranității vecinilor conform acordurilor internaționale. Documentul intern al UE recomandă interzicerea prezenței militare ruse în Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Georgia și Armenia, eliminarea armelor nucleare din Belarus și impunerea de reparații Rusiei față de Ucraina.
Kallas a avertizat că dezbaterea despre desemnarea unui trimis special al UE pentru negocieri cu Rusia reprezintă o capcană pusă de Kremlin menită să deturneze atenția de la conținutul real al discuțiilor. O pace durabilă va necesita asumarea responsabilității și concesii serioase, a adăugat oficialul european.
Ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a susținut că poziția Rusiei este slăbită și că presiunea suplimentară asupra Kremlinului trebuie menținută, renunțând la medierea prematură. Ministrul lituanian Kęstutis Budrys a îndemnat la unitate și disciplină în rândul UE, solicitând adoptarea rapidă a unui nou pachet de sancțiuni și lansarea negocierilor pentru problemele Moldovei și Ucrainei.
Declarațiile de la Limassol întăresc poziția conform căreia problema regiunii separatiste Transnistria trebuie integrată în discuțiile privind securitatea europeană, marcând un punct important în consolidarea consensului între statele membre ale Uniunii.
