UE discută excluderea bărbaților ucraineni din protecția temporară
Sistemul DPT a fost implementat după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, oferind ucrainenilor posibilitatea de a trăi și munci în statele membre ale UE fără a trece prin procedurile complexe de azil național. Acest mecanism este valabil până în martie 2027, după o prelungire decisă anul trecut, față de limita inițială martie 2025.
Un document intern al Consiliului UE, consultat de Euractiv, arată că printre opțiunile puse în discuție se află restrângerea domeniului de aplicare a protecției temporare, inclusiv excluzând bărbații apți pentru încorporare militară sau persoanele care au părăsit Ucraina în mod ilegal. Orice schimbare ar viza exclusiv solicitanții noi ai protecției temporare.
Directiva fost gândită inițial ca o măsură temporară și colectivă de sprijin pentru cei care au fugit din calea războiului. Deși majoritatea statelor membre UE susțin prelungirea acesteia, experții juridici semnalează că spațiul legal pentru extinderi ulterioare este foarte limitat. Martin Wagner, consilier politic la Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor de Migrație, avertizează că UE se află „pe gheață subțire” în ceea ce privește ultimele prelungiri.
Comisia Europeană și Consiliul UE trebuie să dezvolte o strategie de tranziție pentru a gestiona situația refugiaților ucraineni, inclusiv cei care doresc să se întoarcă acasă sau să rămână pe termen lung în Europa. Unii oficiali consideră că ar fi necesar un ghid clar pentru statele membre în acest proces complex.
Printre opțiunile analizate se află excluderea celor care s-au întors definitiv în Ucraina din schema protecției sau interzicerea acordării protecției actualizate noilor refugiați care sosesc. Păstrarea condițiilor actuale este considerată riscantă și costisitoare, întrucât există temeri că o parte substanțială a beneficiarilor ar putea rămâne pe termen lung în UE, generând o povară administrativă majoră.
Fostul ministru olandez Lodewijk Asscher a propus introducerea unui „permis de reconstrucție” pentru refugiații ucraineni, care să le ofere rezidență temporară de până la 10 ani. Guvernele sunt îngrijorate, în special din cauza creșterii fluxului de bărbați apți pentru recrutare, și susțin că revizuirea sistemului trebuie făcută și „în interesul Ucrainei”, pentru a sprijini rezistența țării și viitoarele eforturi de refacere.
Confruntată cu deficit de personal militar, Ucraina a redus în 2024 vârsta de mobilizare de la 27 la 25 de ani și a implementat măsuri pentru eficientizarea recrutării și evidenței militare. În prezent, regiunea UE găzduiește aproximativ 4,33 milioane de ucraineni cu statut temporar, dintre care majoritatea sunt în Germania, Polonia și Cehia. Structura demografică a beneficiarilor arată 43,3% femei, 30,1% copii și 26,6% bărbați adulți.
