Copiii din Moldova riscă tot mai mult în mediul digital, avertizează experții

Copiii din Republica Moldova petrec un timp din ce în ce mai mare în mediul digital, iar odată cu avantajele comunicării cresc riscurile la care aceștia sunt supuși. Cyberbullying-ul, manipularea emoțională, șantajul și contactul cu persoane necunoscute sunt printre principalele pericole semnalate de specialiști în cadrul emisiunii „Spațiul Public” difuzate de Radio Moldova, într-o ediție dedicată Zilei Internaționale a Copilului.

Parascovia Topadă-Coroi, psiholog-supervizor de la Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii, a explicat că, deși formele de violență împotriva copiilor nu s-au schimbat, granița dintre mediul online și cel fizic s-a estompat. „Este o suprapunere între contactul fizic și cel online, iar limita dintre ele nu mai este clară,” a declarat aceasta. Un fenomen comun este hărțuirea online, intimidarea și exploatarea copiilor care caută validare și atenție în spațiul virtual.

În anul precedent, au fost raportate aproximativ 12.000 de cazuri naționale de violență împotriva copiilor în mediul digital, inclusiv distribuirea de materiale compromițătoare. În plus, „Telefonul Copilului” a primit 52 de sesizări legate de încălcarea drepturilor copiilor online, într-un total de peste 5.500 de apeluri primite, dintre care 3.382 au provenit chiar de la copii.

Dina Sârbu, managerul „Telefonului Copilului”, a atenționat asupra pericolului reprezentat de interacțiunea copiilor cu persoane necunoscute care ascund identitatea. „Copilul primește atenția pe care poate nu o are în altă parte și astfel se poate prinde în capcana interlocutorului care poate fi fie un adult, fie un alt copil,” a explicat Sârbu. Ea a precizat că un semnal de alarmă este refuzul interlocutorului de a-și confirma identitatea prin fotografie sau apel video.

Psihoterapeutul Elena Ustroi a evidențiat impactul psihologic negativ pe termen lung al experiențelor abuzive din mediul online asupra copiilor, menționând posibile simptome precum anxietatea, depresia, izolarea socială, tulburările de somn și de alimentație, precum și manifestări fizice fără cauză medicală evidentă. „Emoția resimțită de copil este reală, chiar dacă sursa acesteia este toxică,” a afirmat specialistul.

Un alt aspect sesizat a fost fenomenul „grooming”, adică procesul prin care agresorii câștigă treptat încrederea copilului pentru a-l manipula și exploata ulterior. „Este o captare lentă a încrederii copilului pentru a-l introduce într-o situație periculoasă,” a explicat Parascovia Topadă-Coroi.

Responsabilitatea protejării minorilor revine în primul rând adulților, a subliniat Dina Sârbu: „Copilul nu este niciodată vinovat pentru ceea ce i s-a întâmplat, el este curios. Răspunderea aparține adultului care nu a supravegheat copilul și persoanei cu intenții rele.”

Prevenirea este posibilă prin comunicare deschisă și constantă, recomandă specialiștii. Părinții sunt încurajați să petreacă zilnic timp cu copiii lor, să le asculte experiențele digitale și să observe eventualele schimbări comportamentale. „Mulțumesc că mi-ai spus, sunt aici să te ajut” este reacția potrivită atunci când copiii se deschid cu o problemă din mediul online.

În caz de hărțuire sau șantaj, experții recomandă păstrarea dovezilor, cum ar fi capturile de ecran, conversațiile sau înregistrările, înainte de a bloca agresorul, pentru a facilita intervenția autorităților.

Toți participanții la dezbatere au subliniat că protejarea copiilor în era digitală nu se rezumă doar la restricții sau controale tehnice, ci necesită un efort comun al familiei, școlii, autorităților și platformelor online. Educația digitală, dezvoltarea gândirii critice și promovarea încrederii între adulți și copii rămân cele mai eficiente metode de prevenție.

Persoanele care au nevoie de sprijin sau doresc să raporteze un risc pot apela gratuit și confidențial „Telefonul Copilului” la numărul 116111, disponibil non-stop.