Negocierile de aderare a Moldovei la UE, așteptate pentru iunie, dar blocate de Ungaria
Instituțiile europene și autoritățile de la Chișinău depun eforturi pentru o deschidere oficială a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană „cât de curând posibil”, a declarat vicepremiera pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov. Totuși, ea a recunoscut că, până în prezent, nu există o confirmare certă privind data deschiderii negocierilor sau a conferinței interguvernamentale, ceea ce depinde în mod direct de un acord între Ungaria și Ucraina, situație asupra căreia Chișinăul nu are influență.
Declarația a fost făcută pe 3 iunie, cu mai puțin de două săptămâni înainte de momentul în care diplomații europeni intenționează să formalizeze începutul oficial al negocierilor.
„Lucrăm intens la Bruxelles pentru a obține o confirmare oficială a începerii negocierilor cât de curând posibil. Deocamdată, nu avem o dată concretă pentru deschiderea propriu-zisă, nici pentru conferința interguvernamentală”, a afirmat Cristina Gherasimov după ședința de Guvern.
Ea a precizat că Moldova își propune să deschidă atât primul grup de capitole, cât și următoarele clustere de negociere, iar atât Comisia Europeană, cât și Consiliul UE au confirmat că țara este pregătită pentru acest pas.
Cu o opinie optimistă s-a exprimat și comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, care a declarat că primul cluster de capitole de aderare atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Ucraina este programat să fie deschis în iunie 2026. Într-un interviu pentru TVR Moldova, Kos a menționat că a discutat deja cu reprezentanții noului Guvern ungar, iar dialogul privind drepturile minorității maghiare din Ucraina are o dinamică pozitivă.
„Sunt încrezătoare că dialogul dintre Ungaria și Ucraina evoluează bine. Sperăm să deschidem primul cluster în iunie, iar în iulie următoarele clustere. Acest pas nu este doar tehnic, ci transmite un semnal politic puternic”, a subliniat Marta Kos.
Procesul de analiză aprofundată a legislației, cunoscut sub numele de screening, a fost finalizat atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Ucraina. Pe 17 martie 2026, sub președinția cipriotă a Consiliului UE, au avut loc discuții tehnice separate la Bruxelles privind toate cele șase clustere de negociere.
Deblocarea acestui proces este însă împiedicată mai mult de factorii politici interni ai statelor membre UE, în special de opoziția Ungariei față de deschiderea negocierilor cu Ucraina. Din cauza unei abordări „la pachet”, dosarele Moldovei și Ucrainei sunt tratate concomitent, iar veto-ul Budapestei a oprit avansarea ambelor.
Situația ar putea fi însă schimbată după alegerile parlamentare din Ungaria din aprilie 2026, în urma cărora guvernul condus de Viktor Orbán a fost învins, iar noul premier Péter Magyar a adoptat o poziție mai conciliantă. Magyar s-a declarat „foarte optimist” cu privire la un acord privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, exprimând disponibilitatea de a dialoga direct cu președintele Ucrainei și de a rezolva aspectele tehnice ale disputei.
La finalul lunii mai, Péter Magyar a obținut aprobarea pentru deblocarea unei finanțări europene în valoare de 16,4 miliarde de euro, dar a respins ideea unei legături directe între această finanțare și procesul de extindere.
De câteva săptămâni, sunt în desfășurare consultări tehnice între Budapesta și Kiev privind garanțiile pentru drepturile lingvistice, educaționale și culturale ale comunității maghiare din Transcarpatia. Conform relatărilor, președintele Consiliului European, António Costa, a comunicat președintelui ucrainean că orice progres suplimentar trebuie să fie condiționat de respectarea drepturilor minorității maghiare.
Diplomații europeni speră în organizarea conferinței interguvernamentale pentru deschiderea primului cluster pe data de 15 iunie, la Luxemburg, în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe, iar validarea oficială să aibă loc ulterior, în summitul european din 18-19 iunie, de la Bruxelles.
Astfel, pentru prima dată în mai bine de un an, momentul începerii negocierilor de aderare a Republicii Moldova nu mai depinde exclusiv de propriile reforme interne, ci de viitorul rezolvării disputei bilaterale dintre Budapesta și Kiev, un dosar asupra căruia Chișinăul nu are control direct.
În acest context, vizita în Moldova a comisarei europene Marta Kos, anunțată de Cristina Gherasimov pentru zilele următoare, este un semn important. Pe 4 iunie, Kos va participa la Conferința de Investiții UE – Moldova, alături de președinta Maia Sandu și prim-ministrul Alexandru Munteanu, pentru a dezbate oportunitățile economice și Planul de Creștere.
În programul său, Kos va deschide pe 5 iunie Moldova Digital Summit 2026 și va încheia vizita cu deplasări în afara Chișinăului, inclusiv la Mănăstirea Marta și Maria și în satul Slobozia-Dușca, unde va discuta cu localnicii despre tradiții și dezvoltare rurală.
Potrivit Delegației UE la Chișinău, vizita comisarei aduce „progrese în procesul de aderare și noi perspective investiționale”. Este prima vizită a Martei Kos în R. Moldova după cea din noiembrie 2025 și face parte dintr-un dialog intens cu Comisia Europeană, potrivit vicepremierei pentru Integrare Europeană.
