„Calea Ferată din Moldova” achită integral salariile restante și redeschide rute strategice
La sfârșitul lunii aprilie 2026, datoriile salariale istorice ale CFM au fost complet lichidate, a detaliat Bolea. „Pe 31 decembrie 2024, restanțele la salarii atingeau 144 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ nouă luni de întârziere. În decembrie 2025, suma a scăzut la 49 milioane lei. În prezent, 30 aprilie 2026, datoriile salariale sunt zero,” a precizat oficialul.
Această redresare a fost posibilă printr-o creștere semnificativă a veniturilor CFM, aproape dublate între 2024 și 2025 de la 702 milioane lei la 1,28 miliarde lei. Aceasta a asigurat plata integrală a costurilor salariale și o stabilitate operațională mai bună. Tendința favorabilă continuă și în 2026, cu încasări preliminare pentru aprilie de aproximativ 232,3 milioane lei.
Vicepremierul a adăugat că autoritățile negociază în prezent majorarea veniturilor și pregătesc terenul pentru creșterea salariilor angajaților, pe fondul dezvoltării economice a „Căii Ferate din Moldova”. În același timp, se continuă investițiile pentru modernizarea infrastructurii, inclusiv pe segmente feroviare considerate strategice pentru transportul de mărfuri.
Printre realizările recente se numără refacerea completă a aproximativ 4 km de cale ferată, atât cu ecartament larg, cât și european, permițând astfel integrarea acestor tronsoane în rețeaua feroviară europeană. Totodată, a fost reluată circulația feroviară de marfă pe linia Cantemir – Fălciu, un pas important pentru conectarea directă cu România și integrarea regională.
Bolea a anunțat că redeschiderea oficială a acestei rute depinde de votul Parlamentului României pentru memorandumul bilateral, urmând ca segmentul să fie accesibil complet după această aprobare legislativă.
Un alt proiect important vizează tronsonul Văleni-Cahul-Giurgiulești, unde s-au efectuat lucrări ample de consolidare a infrastructurii afectate de alunecări de teren. Construcția a inclus turnarea a 920 de piloți și consolidarea digului, linia fiind acum funcțională.
Ministrul a subliniat că dezvoltarea și modernizarea rețelei feroviare vor reduce costurile logistice și vor transfera o parte semnificativă a transportului rutier spre calea ferată, ceea ce va crește profiturile și va sprijini exportatorii, agricultorii și importatorii moldoveni.
De asemenea, Vladimir Bolea a făcut referire la proiectele de integrare europeană, menționând construcția tronsonului electrificat Iași-Ungheni, realizat în parteneriat cu România și susținut financiar din fonduri europene. Proiectul presupune un grant de 50% din partea Uniunii Europene, restul fondurilor urmând a fi asigurate de bugetul național. Aceasta va crea prima cale ferată europeană electrificată pentru Republica Moldova, oferind posibilitatea circulației moderne și eficiente spre Iași, București și alte destinații.
Autoritățile speră ca astfel să transforme CFM într-un jucător logistic regional esențial, contribuind la impulsionarea schimburilor comerciale și la reconstrucția infrastructurii feroviare în regiune, inclusiv în contextul sprijinului pentru Ucraina.
Problemele financiare ale CFM au început încă din 2009, când volumul transportului de marfă s-a redus drastic, iar situația s-a agravat în anii următori, mai ales în 2022, când tranzitul feroviar prin Ucraina a scăzut substanțial, afectând veniturile întreprinderii și conducând la întârzieri salariale majore.
Pentru a diminua presiunile financiare, CFM a vândut echipamente dezafectate și a recurs la concedii forțate pentru o parte din angajați până recent, măsuri care, însă, au fost depășite odată cu redresarea financiară actuală.
