Creșterea prețurilor la locuințe noi majoră scumpirea apartamentelor vechi
În primul rând, pe piața primară predomină familiile care vând locuințele vechi pentru a cumpăra apartamente noi. Raportul dintre suprafețele vechi și cele noi este, în medie, 1.5 metri pătrați vechi pentru un metru pătrat nou. Acest fapt înseamnă că pentru a-și achiziționa o locuință nouă de 100 de metri pătrați, este nevoie să se vândă aproximativ 150 de metri pătrați în piața secundară sau să se completeze diferența prin economii personale.
Potrivit lui Ioniță, acest raport determină o legătură directă între prețurile din cele două piețe. Când apartamentele noi se scumpesc din cauza majorării prețurilor la ciment, metal, sticlă sau energie, proprietarii locuințelor vechi sunt nevoiți să-și majoreze și ei prețurile pentru a face conversia financiară necesară achiziționării unui apartament nou.
Un al doilea fenomen este „efectul de substituție”, care se manifestă în perioadele cu șocuri economice. Un cumpărător care intenționa să achiziționeze un apartament nou, dar se confruntă cu o creștere bruscă a prețurilor, are trei opțiuni: să cumpere oricum apartamentul nou, să amâne achiziția sau să renunțe la ideea unei locuințe noi în favoarea unui apartament vechi. Aceasta din urmă conduce la o creștere accentuată a cererii pe piața secundară și, implicit, la scumpirea mai rapidă a apartamentelor vechi, uneori chiar mai mult decât a celor noi.
Ioniță subliniază că în perioadele de creștere accelerată a prețurilor, se observă deseori un paradox: prețul locuințelor noi poate crește cu 10%, în timp ce prețul celor vechi urcă și cu 12-14%. De asemenea, fenomenul funcționează și invers – când prețurile apartamentelor noi se stabilizează sau scad, o parte din cererea de pe piața secundară se întoarce la piața primară, ceea ce determină o stagnare sau chiar o scădere a prețurilor apartamentelor vechi.
În plus, economistul atrage atenția că în comparație cu urmă cu 10-20 de ani, aparenta scumpire a apartamentelor se datorează, în parte, deprecierii monedei naționale. Astfel, mai degrabă banii și-au pierdut din valoare decât locuințele să s-au scumpit enorm.
În prezent, prețul mediu în Chișinău este de circa 1.700 de euro pe metru pătrat, iar o locuință de 50 de metri pătrați costă aproximativ 85.000 de euro. Un cetățean cu un salariu mediu lunar de 17.400 de lei ar trebui să economisească aproape opt ani întregi pentru a strânge suma necesară achiziției, punând deoparte tot venitul său pentru această investiție.
Aceste realități ilustrează complexitatea pieței imobiliare din Moldova și evidențiază legătura strânsă dintre evoluția prețurilor pe piața locuințelor noi și cea a apartamentelor vechi.
