Croația sprijină Republica Moldova cu expertiză pentru integrarea europeană
Amenințările hibride reprezintă o provocare majoră pentru multe state europene, iar Croația s-a arătat pregătită să ajute Republica Moldova în acest sens, prin schimb de experiență, contacte bilaterale și împărtășirea celor mai bune practici. Declarația a fost făcută de ambasadoarea Republicii Croația în Republica Moldova, Marija Kapitanović, cu reședință la București, într-un interviu exclusiv pentru postul Moldova 1.
Diplomata a explicat că parcursul european al celor două țări, similare ca dimensiune și istorie, face din experiența Croației o sursă valoroasă pentru Moldova, demonstrând că o voință politică consistentă poate transforma o țară afectată de război într-un stat prosper și membru al Uniunii Europene. „Croația a avut un drum dificil, având un război de gestionat concomitent cu procesul de integrare europeană, dar eforturile au fost răsplătite prin aderarea la UE”, a subliniat Kapitanović.
Ambasadoarea a evidențiat că aderarea la UE a necesitat depășirea unor blocaje istorice, în special în sistemul judiciar, dar și alinierea sectorială la standardele europene. „A fost esențială existența unor instituții capabile să implementeze reformele, uneori greu de explicat cetățenilor, și să gestioneze eficient fondurile europene, care în perioada preaderării erau mai mici, dar au fost un exercițiu util în vederea utilizării fondurilor mult mai consistente obținute după aderare”, a declarat diplomata.
Ea a explicat că fondurile europene au avut un impact pozitiv semnificativ asupra economiei croate, în special în zonele rurale, unde turismul a fost transformat dintr-o activitate sezonieră într-un motor economic. Proiectele de infrastructură, precum un pod care a conectat peninsula croată de partea continentală, au fost realizate tot prin sprijin financiar european.
În ceea ce privește schimbările administrative, Kapitanović a punctat că scopul final al reformelor este bunăstarea cetățenilor, creșterea nivelului de trai fiind o dovadă concretă a succesului acestor măsuri. „În perioada de preaderare, multe reforme vizează instituțiile centrale, fiind necesare pentru integrarea deplină în UE”, a punctat ea.
Intrarea Croației în spațiul Schengen în 2023 a adus o serie de avantaje, nu doar pentru facilitarea călătoriilor, ci și pentru securitatea la frontierele externe ale Uniunii Europene. „Schengen facilitează schimbul de informații privind migrația ilegală și alte activități ilegale la frontiera noastră cu țările din afara UE”, a spus ambasadoarea.
Aceasta a mai menționat că schimburile comerciale dintre Croația și Republica Moldova au atins deja 80 de milioane de dolari în 2025, iar sectoarele cu potențial de dezvoltare includ energiile regenerabile și digitalizarea sănătății. Investitorii croați explorează deja astfel de domenii în Moldova, iar colaborarea în agricultură și turism continuă să fie o prioritate comună.
În concluzie, Marija Kapitanović a subliniat că experiența Croației poate fi un punct de pornire important pentru Republica Moldova în procesul său de modernizare și integere europeană, oferind exemple tangibile despre modul în care reformele și fondurile europene pot transforma o țară.
