Declin puternic al natalității în Republica Moldova, experții prevăd continuarea

Dr. Olga Găgăuz, sociologă cu titlu de doctor habilitat, a explicat că această tendință este cauzată în principal de reducerea constantă a populației țării, care a ajuns la aproximativ 2,5 milioane de locuitori în 2023. “Această tendință este previzionată să continue în următoarele decenii”, a spus aceasta, subliniind un fenomen tot mai accentuat de îmbătrânire demografică. Prognozele Centrului de Cercetări Demografice indică faptul că până în anul 2040, aproape jumătate din populația Moldovei va avea peste 50 de ani.

Migrația masivă a tinerilor este un factor esențial care contribuie la scăderea ratei natalității, limitând baza fertilă a populației. În plus, sporul natural negativ persistă în Republica Moldova din anul 1998, ceea ce înseamnă că numărul morților depășește numărul nașterilor de peste două decenii.

Nivelul precar al traiului rămâne o provocare majoră pentru familiile moldovenești, multe dintre ele trăind în condiții de sărăcie, mai ales cele numeroase, în care nașterile sunt totuși mai frecvente. „Nu contează doar numărul populației, cât și calitatea vieții. Nivelul de trai scăzut afectează deciziile privind întemeierea unei familii”, a adăugat Olga Găgăuz.

În ciuda tendinței generale de migrare către orașe sau în afara țării, mediul rural păstrează un număr mai mare de nașteri comparativ cu mediul urban, diferența fiind de aproximativ 5.000 de nașteri. Aceasta este explicată prin diferențele culturale legate de stilul de viață și valori: familiile numeroase rămân o tradiție mai puternică în zonele rurale.

În opinia expertului Inga Chistruga-Sinchevici de la Institutul Național de Cercetări Economice, migrația internă avantajază în special municipiul Chișinău și câteva raioane învecinate, care înregistrează un spor natural pozitiv – nașterile depășesc decesele. Raioanele cu creștere naturală pozitivă includ Ialoveni, Criuleni și Dubăsari, în timp ce în alte unități administrative prevalează sporul negativ.

Chistruga-Sinchevici a remarcat și creșterea fenomenului coabitării și a nașterilor în afara căsătoriei, mai frecvent întâlnite în zonele rurale, reflectând schimbări sociale în structura familială.

Specialiștii sporesc optimismul asupra viitorului, menționând că o posibilă revenire a diasporei, în condițiile în care autoritățile vor implementa politici economice și sociale atractive, ar putea crea premisele unei stabilizări sau chiar ușoare redresări a tendințelor demografice actuale. Astfel, redresarea populației rămâne posibilă în condiții favorabile.