Elevii din Sankt Petersburg concurează pentru titlul de „soldat în trupele de asalt”
Concursurile sunt structurate pe echipe de câte zece membri, fiecare având roluri specifice, precum comandant, operator comunicații, medic sau operator drone. În cadrul probelor, participanții trebuie să lovească ținte și să arunce grenade sub presiunea timpului, fiind punctați pentru precizie și eficiență. Totodată, adolescenții construiesc adăposturi și transmit semnale pentru a primi hrană sau muniție, exersând manevre specifice pe terenul de luptă simulat.
O componentă inedită a concursului o reprezintă „corespondenții de război”, care scriu postări pe rețele sociale dedicate, fiind recompensați cu puncte pentru interacțiunea publicului sau pentru folosirea elementelor de cultură online, precum meme. De asemenea, elevii pot acumula puncte suplimentare prin absolvirea unor cursuri online ce includ lecții despre tactici militare, cum ar fi deplasarea într-un clădire aplecat, cu arma orientată în jos.
În anul precedent, „Zarnița 2.0” a instruia copiii în domenii diverse, de la orientarea în teren și tehnici de propagandă la operarea dronelor de luptă și metode de evitare a captivității. După declanșarea războiului în Ucraina, Rusia a reintrodus în mod oficial pregătirea militară în școli, prin disciplina „Bazele securității și apărării patriei” pentru clasele X–XI, unde elevii învață acordarea primului ajutor, coordonarea grupurilor și comportamentul în adăposturi antiaeriene.
În luna februarie 2024, Ministerul Educației a lansat un nou modul intitulat „Pregătire militară. Bazele cunoștințelor militare”, destinat să promoveze disponibilitatea tinerilor de a-și apăra patria. Școlile au fost dotate cu poligoane de tir, simulatoare de tragere și echipamente speciale, printre care manechine pentru simularea rănilor și machete de arme. În acest context, un proiect legislativ aflat în curs de dezbatere vizează extinderea pregătirii militare și către clasele gimnaziale, pentru a asigura că elevii știu să protejeze familiile în situații de criză.
Această militarizare a educației vine într-un moment de tensiune geopolitică majoră, reflectând implicarea crescândă a statului în formarea tinerilor cu scopuri defensiv-agresive și promovarea unei culturi de război de la o vârstă fragedă. Programul „Zarnița 2.0” este un exemplu clar al acestei tendințe, implicând nu doar pregătirea teoretică, ci și aplicarea practică într-un cadru competitiv.
