Fermierul moldovean mută legumele în sere, luptând cu seceta severă

Acesta a relatat că timp de opt ani a cultivat legume în aer liber, însă condițiile meteo tot mai dure au redus drastic recoltele. Pentru a proteja afacerea și a asigura o producție mai stabilă, în 2019 a luat un credit și a început să construiască sere. De atunci, a extins suprafața cultivată în sere la 1,6 hectare, concentrându-se pe două culturi principale: castraveți și tomate.

Fermierul este electrician de profesie și și-a construit singur serele, folosind fier reutilizat. Statul a contribuit semnificativ prin subvenții prin Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, acoperind circa jumătate din cheltuieli. Costul unui hectar cu sere, inclusiv încălzire, este estimat în jur de patru milioane de lei moldovenești, cu condiția ca construcția să fie realizată manual și fără componente de import, mult mai scumpe. Subvențiile statului i-au permis să reducă datoria de credite și să mențină investiția rentabilă.

Un factor cheie care influențează cheltuielile și calitatea recoltei este încălzirea serelor pe timpul iernii, când temperaturile scăzute încetinesc creșterea plantelor. Pentru o monitorizare mai bună, recent Vladimir Paun a instalat o stație meteorologică care oferă date precise despre umiditate, temperatură și diferențele dintre zi și noapte. Stația a fost donată de Ambasadele Olandei și României, iar instalarea a fost făcută cu ajutorul a zece specialiști.

Totuși, piața de desfacere rămâne o provocare majoră. Prezența masivă a legumelor de import, comercializate la prețuri scăzute, le afectează pe cele locale, care trebuie să reducă prețurile pentru a putea vinde sau riscă să rămână cu marfa nevândută. „O legumă crescută acasă, în solul nostru, e cu mult mai gustoasă”, subliniază fermierul moldovean.

În plus, lipsa forței de muncă calificată este o problemă constantă. Cultivarea în sere necesită intervenții prompte și disciplină în muncă. Deși are câțiva angajați, Vladimir Paun recunoaște că găsirea de lucrători capabili și dedicați devine tot mai dificilă, ceea ce complică menținerea producției la un standard înalt.

Astfel, agricultura moldovenească locală este într-o continuă adaptare la efectele schimbărilor climatice, confruntându-se atât cu provocările naturale, cât și cu concurența economică externă, într-un efort de a asigura sustenabilitatea și calitatea producției.