Găgăuzia contestă alegerile și limba oficială, favorizând legături cu Rusia
Locuitorii autonomiei teritoriale găgăuze manifestă neîncredere față de procesul electoral și exprimă o relație tensionată cu autoritățile centrale de la Chișinău, conform unui sondaj sociologic prezentat pe 16 aprilie de Asociația Promo-LEX. Datele indică și o atitudine critică față de importanța limbii române în spațiul public și administrativ din regiune.
Potrivit studiului, doar 40% dintre respondenți cred că în Găgăuzia există condițiile necesare pentru a organiza alegeri libere și corecte, în timp ce peste 35% consideră că acestea sunt insuficiente pentru un scrutin democratic. Opiniile privind organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan sunt împărțite aproape egal: 43,9% dintre cei chestionați susțin că responsabilitatea ar trebui să revină Consiliului Electoral Central al regiunii (CEC UTAG), iar 44% doresc o organizare comună între CEC UTAG și Comisia Electorală Centrală de la Chișinău. Reprezentanții Promo-LEX cred că aceste date pot servi drept bază pentru o colaborare sporită între autoritățile centrale și cele regionale în vederea desfășurării comune a scrutinului.
Referitor la structura Adunării Populare, sondajul arată că peste 57% dintre intervievați susțin reducerea numărului de deputați de la 35 la un număr mai mic, în timp ce 28% sunt împotrivă sau ezitanți. De asemenea, 47% sunt de acord cu alegerea deputaților pe liste de partid, în timp ce 32% resping această modificare. Mandatul actual al Adunării Populare a expirat în noiembrie 2025, dar data pentru alegerile viitoare nu a fost încă stabilită.
Relația dintre Chișinău și Comrat este percepută negativ de jumătate dintre cei intervievați; 33% o califică ca foarte rea, iar 17% ca rea. O treime dintre respondenți se situează la o poziție neutră, iar doar 10% consideră că relațiile sunt bune. Există de asemenea o divergență importantă privind orientarea geopolitică a regiunii: 39% favorizează apropierea de Rusia, pe când doar 6% susțin integrarea în Uniunea Europeană. Pentru o atitudine echilibrată față de Est și Vest optează 42% dintre locuitori.
Sondajul mai relevă că mai mult de jumătate dintre găgăuzi nu se simt parte integrantă a societății moldovenești: 17% afirmă că nu se identifică deloc cu aceasta, iar 37% au o apartenență parțială. Doar un procent mic, de circa 10%, se consideră complet integrați. În privința cunoașterii limbii române, 36% nu o consideră obligatorie, în timp ce 60% admit că aceasta este necesară în activitățile cotidiene. Circa 32% declară că folosesc limba română zilnic, pe când aproape 67% nu o cunosc sau nu o utilizează.
În ceea ce privește sursele de informare, locuitorii Găgăuziei au o preferință majoră pentru rețelele de socializare (46%), portalurile de știri (42%) și discuțiile cu apropiații (40%). Televiziunea este menționată de 35% ca sursă principală de informații politice, iar principalele posturi TV urmărite sunt GRT (63%), 1TV Rusia (36%) și ATV Găgăuzia (22%). În rândul posturilor în limba română, Moldova 1 este cel mai vizionat (18%), urmat de TV8 (14%) și Canal 5 (12%). TikTok este platforma socială cea mai utilizată pentru informații politice (61%), urmată de YouTube (59%), Facebook (58%) și Instagram (57%).
Studiul „Percepția asupra situației socio-politice, a alegerilor și a relațiilor instituționale din UTA Găgăuzia” a fost realizat de Promo-LEX împreună cu ATES Research Group, în perioada 14-18 martie 2026, pe un eșantion de 410 respondenți din 20 de localități ale regiunii. Marja de eroare a sondajului este de 4,6%.
