Magyar vizitează Bruxelles pentru deblocarea fondurilor UE blocate Ungariei
Contextul vizitei este dat de decizia parlamentului maghiar de miercuri, 27 mai, care a anulat retragerea țării din Curtea Penală Internațională (CPI), o măsură inițiată anul trecut de guvernul Orbán. Această mișcare este interpretată ca un gest de deschidere și apropiere față de instituțiile internaționale și europene.
Pe lângă întrevederea cu Ursula von der Leyen, Péter Magyar va avea discuții importante cu premierul belgian Bart De Wever, căutând sprijin pentru deblocarea fondurilor europene, și cu Mark Rutte, liderul civil al NATO. Surse din cadrul Comisiei Europene au declarat că fondurile vor putea fi deblocate doar după ce noul guvern vor rezolva problemele legate de statul de drept și conflictele diplomatice lăsate moștenire de fostul guvern.
Magyar este un cunoscător în profunzime al mecanismelor Bruxelles-ului, având experiență anterioară ca diplomat la Uniunea Europeană. Noul premier a preluat funcția pe 9 mai și vrea să recupereze accesul la cele 33 de miliarde de euro blocate, fonduri ce includ sprijinul post-Covid, fondurile de coeziune și programele strategice europene pentru consolidarea securității continentale. Ungaria are nevoie urgentă de aceste resurse pentru a acoperi dificultățile economice actuale, iar Magyar speră să obțină cel puțin o tranșă inițială de aproximativ 10 miliarde euro până la termenul-limită de 31 august pentru solicitarea acestora.
Pentru a primi aprobarea Comisiei Europene, guvernul maghiar are de îndeplinit o listă de 27 de „super-etape”, care includ reforme din domeniul independenței judiciare și măsuri anticorupție stricte. Aceste condiții au fost clar formulate în întâlnirea oficialilor ungari cu Ursula von der Leyen din 29 aprilie.
Parlamentul de la Budapesta, dominat de partidul Tisza cu o majoritate de 71%, a adoptat recent o modificare constituțională importantă care limitează mandatul prim-ministrului la maximum opt ani, încercând astfel să răspundă parțial celor cerute de Bruxelles.
Totuși, situația nu este complet rezolvată, întrucât Ungaria este supusă în continuare unei sancțiuni economice calculate zilnic de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru refuzul de a-și schimba politica privind azilul și migranții. În iunie 2024, CJUE a impus o amendă forfetară de 200 milioane euro plus penalități zilnice de câte un milion de euro până la conformare. Guvernul Orban a ales să plătească aceste amenzi, considerând că este un preț „mai mic” decât acceptarea migranților.
În practică, Ungaria continuă să limiteze accesul la azil și aplică politici restrictive și expulzări la granițe, în special în relație cu Serbia și Ucraina. Aceste măsuri au fost catalogate de instanțele europene ca fiind ilegale și fără precedent prin gravitatea lor. Nici măcar penalitățile nu au fost plătite integral, Bruxelles deducând aceste sume direct din fondurile europene destinate Budapestei.
Astfel, următoarea vizită a lui Péter Magyar la Bruxelles este considerată un punct crucial pentru redresarea relațiilor dintre Ungaria și UE și pentru viitorul acces la sumele vitale pentru economia țării. Magyar este hotărât să remedieze cât mai mult din relația conflictuală și să demonstreze seriozitatea noului guvern în respectarea normelor europene.
