Orașele din Moldova combat insulele de căldură prin politici climatice adaptate
Temperaturile ridicate înregistrate în zonele centrale ale orașelor din Republica Moldova, în comparație cu periferia, au fost tema principală a unei conferințe organizate recent la Chișinău. Fenomenul cunoscut sub denumirea de „insulă de căldură urbană” provoacă efecte dăunătoare semnificative atât asupra sănătății populației, cât și asupra ecosistemelor urbane.
Marina Lungu, șefa interimară a Secției politici climatice din Ministerul Mediului, a explicat cauzele complexului fenomen: densitatea ridicată a construcțiilor, suprafețele pavate și insuficiența spațiilor verzi intensifică acumularea poluanților în aer, ceea ce determină creșterea temperaturilor medii în zonele urbane. „Clădirile înalte, pavarea excesivă și lipsa terenurilor vegetale conduc la creșterea temperaturii și poluarea aerului într-un mod alarmant”, a subliniat ea.
Efectele insulelor de căldură sunt multiple, depășind simplul disconfort termic. Vegetația urbană și ecosistemele acvatice sunt afectate, iar sănătatea oamenilor, în special a grupurilor vulnerabile precum copii și vârstnici, este pusă în pericol de valurile de căldură tot mai frecvente. Acest tablou este agravat de schimbările climatice globale, care conduc la creșterea concentrațiilor gazelor cu efect de seră, favorizând ridicarea temperaturilor medii.
În răspuns, autoritățile moldovene au elaborat și aprobat în 2024 prima lege a acțiunilor climatice, care urmărește atingerea neutralității climatice. Ministerul Mediului a lansat programe de adaptare la schimbările climatice până în 2030, vizând sectoare prioritare, precum și planuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în același interval.
Republica Moldova și-a angajat reducerea emisiilor cu 70% până în 2030 față de nivelul anului 1990, prin actualizarea Contribuției Naționale Determinate (NDC). Totuși, implementarea ambițioaselor măsuri este condiționată de resurse financiare, recunosc autoritățile, care doar în parte sunt susținute din fonduri naționale, majoritatea provenind din finanțări externe și granturi, inclusiv de la Fondul Verde pentru Climă.
Experții recomandă extinderea suprafețelor verzi în orașe, utilizarea materialelor prietenoase cu mediul pentru infrastructură și reducerea poluării drept măsuri fundamentale pentru diminuarea efectelor insulelor de căldură. Prin aceste acțiuni, orașele din Republica Moldova pot deveni mai sănătoase și mai sigure pentru locuitorii lor.
