Parlamentul European ridică imunitatea Dianei Șoșoacă cu majoritate clară

Parlamentul European a votat marți, 28 aprilie 2026, ridicarea imunității parlamentare a deputatei române Diana Iovanovici Șoșoacă, într-un proces desfășurat cu o largă majoritate. Anterior, Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI) a Parlamentului European avizase favorabil solicitarea de ridicare a acestei imunități, astfel încât votul din plen a fost decisiv.

Cererea oficială a fost transmisă pe 24 septembrie 2025 de ministrul Justiției din România, la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu o serie de proceduri penale aflate în desfășurare împotriva Dianei Șoșoacă. Această situație a fost făcută publică în Parlamentul European încă din 9 octombrie 2025.

Una dintre acuzațiile centrale aduse lui Șoșoacă vizează un comunicat publicat pe 19 februarie 2024 pe site-ul partidului S.O.S. România, condus de aceasta. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” a sesizat autoritățile, reclamând că în respectivul comunicat s-ar fi glorificat o persoană condamnată ca criminal de război, fapt incriminat conform Legii române nr. 312/1945 și Ordonanței de urgență nr. 31/2002.

Mai mult, Diana Șoșoacă este cercetată și pentru violențe fizice, în baza unei plângeri depuse de trei persoane care susțin că ea ar fi privat ilegal de libertate mai multe persoane pentru aproximativ 20 de minute, pe 10 decembrie 2021, într-un apartament din București. Această faptă este considerată infracțiune conform articolului 205 alineatul (1) din Codul penal.

Procedura de vot pentru ridicarea imunității a fost exclusiv prin ridicarea mâinii, conform regulilor Parlamentului European, evitând astfel identificarea nominală a votanților. Dacă ar fi fost necesară clarificarea votului, s-ar fi recurs la sistemul electronic, însă nu s-a ajuns la o astfel de situație, iar rezultatul a fost categoric.

Prin acest vot, Diana Șoșoacă și-a pierdut toate drepturile conferite de imunitatea parlamentară europeană și poate fi supusă urmăririi și judecății penale în România. Decizia marchează un punct important în procesul juridic ce o vizează și subliniază colaborarea dintre autoritățile române și instituțiile europene în gestionarea cazurilor de acest tip.