Parlamentul Moldovei limitează traseismul politic prin noul Cod al deputaților
Actuala legislatură, constituită după alegerile parlamentare din septembrie 2025, este marcată de prezența unor lideri de partid care activează sub umbrela altor formațiuni, fapt care reflectă complexitatea relațiilor politice. Astfel, deputați precum Mark Tkaciuk, Ion Chicu sau Vasile Tarlev au fost aleși pe listele unor blocuri electorale diferite față de partidele lor, fenomen care a condus la conflicte și retrageri din fracțiuni.
Un exemplu recent a fost retragerea lui Mark Tkaciuk din fracțiunea „Alternativa” în aprilie 2026, pe motiv că fracțiunea și-a pierdut rostul. Deși a devenit deputat neafiliat, a evitat încă să-și depună mandatul, în ciuda recomandărilor venite din partea unor colegi. Astfel de situații reflectă dificultățile implementării disciplinei parlamentare în fața traseismului.
Legislatura precedentă (2021-2025) se remarcă prin destrămarea Partidului „Șor”, al cărui statut a fost declarat neconstituțional, iar deputații săi au devenit independenți. Traseismul politic a fost prezent și în cadrul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, unde mai mulți deputați au părăsit fracțiunea pentru a forma alte grupuri, precum Partidul „Renaștere”. De asemenea, excluderea deputatei Victoria Cazacu din PAS, în contextul unui scandal de corupție, a ilustrat efectele controversate ale migrației politice.
O perioadă deosebit de destabilizatoare a fost legislatura 2019-2021, marcată de un haos parlamentar provenit dintr-un sistem mixt electoral. După fuga lui Vlad Plahotniuc în 2019, Partidul Democrat s-a destrămat, iar mulți deputați au migrat către diverse grupuri parlamentare, inclusiv „Pro Moldova” și Partidul „Șor”. Cazul deputatului Ștefan Gațcan, dispărut după anunțul intenției de a părăsi PSRM, a scos la iveală metodele neortodoxe de presiune asupra traseismului.
Una dintre cele mai notorii situații din istoria recentă a fost în 2015, când 14 deputați comuniști au plecat brusc din fracțiunea PCRM pentru a susține agenda Partidului Democrat, contribuind astfel la preluarea guvernării de către Vladimir Plahotniuc. Aceștia au fost acuzați că ar fi primit mită în valoare de sute de mii de euro pentru schimbarea opțiunii politice, o acuzație însă nerezolvată, dosarul fiind clasat după trei ani.
Migrația politică masivă a afectat și alte partide importante precum PLDM și PL, care au suferit pierderi considerabile de parlamentari, în special după evenimente majore, cum ar fi arestarea liderului Vlad Filat. De asemenea, multe plecări au avut loc din PSRM, iar unele dintre acestea au dus la crearea Partidului Socialiștilor, cu foști comuniști ca membri fondatori.
Fenomenul traseismului a scăzut încrederea publică în Parlament și a condus la contestarea legitimității votului popular în mai multe rânduri. Societatea civilă și partenerii externi au criticat intens acest „comerț cu mandate”, considerând că alterează mecanismele democratice.
Noul Cod adoptat de Legislativ prevede că deputații care părăsesc fracțiunile devin neafiliați și interzice trecerea dintr-o fracțiune în alta sau crearea unor noi fracțiuni parlamentare în cazul unor partide neeligibile sau declarate neconstituționale, încercând astfel să limiteze traseismul electoral și să restabilească stabilitatea și încrederea în instituțiile democratice ale Republicii Moldova.
