Parlamentul României demite guvernul Bolojan prin moțiune de cenzură masivă
Moțiunea, prezentată în Parlament pe 28 aprilie și susținută de 253 de parlamentari, a acuzat guvernul Bolojan de provocarea recesiunii economice în primele luni de mandat, precum și de pregătirea înstrăinării unor active strategice ale statului fără consultare politică și dezbatere publică. PSD și AUR au insistat asupra acestor critici pentru justificarea demiterii executivei conduse de Bolojan.
Analiza situației politice a fost realizată pentru Moldova 1 de experta în relații internaționale Mihaela Sirițeanu, care a subliniat divergențele grave din coaliția de guvernare. PNL a mizat pe disciplina bugetară, reducând cheltuielile și înghețând angajările în sectorul public, în timp ce PSD milita pentru un sistem de taxare progresivă și creșteri importante de pensii și salarii. Mai mult, conflictele s-au extins și asupra reformei administrative, PNL dorind comasarea unor instituții și reducerea aparatului bugetar, modificări ce afectau interesele PSD la nivel local, unde partidele mențin un aparat politic puternic.
În urma demiterii, președintele României urmează să convoace partidele la consultări și să propună un nou candidat la funcția de premier, care va avea zece zile pentru a solicita votul parlamentului de încredere asupra programului de guvernare și a cabinetului. Până atunci, cabinetul Bolojan va funcționa interimar.
Sirițeanu a punctat incertitudinea privind viitoarea configurație guvernamentală, menționând că deși PSD și AUR au cooperat pentru demiterea guvernului, există temeri reciproce despre formarea unei noi coaliții ce ar putea afecta rezultatele electorale ale ambelor tabere. Astfel, scenariile rămân deschise, iar instabilitatea politică este o certitudine.
Referitor la posibilele efecte asupra relației României cu Republica Moldova, experta a explicat că pe termen scurt nu există un impact major anticipat. Problemele pot apărea doar în situația unor alegeri anticipate, care ar complica adoptarea deciziilor importante și ar întârzie proiectele comune. Totuși, politica externă față de Republica Moldova ar rămâne stabilă în general.
Ilie Bolojan a declarat anterior că, în eventualitatea în care moțiunea trece, PNL ar putea continua guvernarea dar fără alianță cu PSD, sau ar alege să intre în opoziție pentru a construi un „pol de modernizare”. Alegerile anticipate rămân o posibilitate dificil de declanșat, fiind condiționate constituțional de imposibilitatea de formare a unui guvern în termen de 60 de zile după cel puțin două refuzuri parlamentare.
Astfel, România intră într-o perioadă de incertitudine politică majoră, în care stabilitatea guvernării și direcția viitoare vor depinde de negocieri și alianțe complicate între partidele parlamentare. Până la desemnarea unui nou premier, guvernul va avea funcția doar în regim interimar.
demitere guvern, moțiune cenzură, criză politică România
