Piața imobiliară din Moldova se stabilizează după scăderea tranzacțiilor cu apartamente
Piața locuințelor din Republica Moldova traversează o perioadă de stabilizare, după ce numărul tranzacțiilor a scăzut semnificativ, în special în segmentul apartamentelor, conform analizei expertului economic Veaceslav Ioniță. Acesta susține că tendința nu indică un declin sever, ci mai degrabă o ajustare după creșterea rapidă de dinainte, perioada în care prețurile au explodat și interesele investitorilor au fost dominante.
În ultimele 12 luni, au fost înregistrate aproximativ 27.000 de tranzacții imobiliare la nivel național, dintre care 17.400 au vizat apartamente și 9.700 case individuale. Cifrele pentru case se mențin aproape de o medie constantă anuală, în jurul a 10.000 de tranzacții. În schimb, tranzacțiile cu apartamente au scăzut drastic, de la 52.500 în 2019 la doar 17.400 în prezent, ceea ce evidențiază o transformare majoră a pieței. De altfel, tranzacțiile raportate la mia de locuitori au ajuns la un nivel minim istoric, doar 11.6 în 2026, comparativ cu un vârf de 24 în 2019.
Scăderea cea mai pronunțată este cea a tranzacțiilor cu apartamente în municipiul Chișinău, care au trecut de la 23.700 până în 2024 la un nivel mult mai redus în prezent. Piața caselor individuale, atât în capitală, cât și în restul țării, a avut o evoluție mai constantă, dar insuficientă pentru a compensa prăbușirea segmentului apartamentelor. Astfel, piața imobiliară a fost afectată disproporționat pe patru segmente: apartamente și case în Chișinău și în restul țării, cea mai mare presiune manifestându-se asupra apartamentelor din capitală.
Veaceslav Ioniță explică că principalele cauze ale acestui declin sunt creșterea costurilor în sectorul construcțiilor, efectele inflației în capitală care au influențat întreg teritoriul, dar și migrația internă care modifică profilul cumpărătorilor. Totodată, după o scădere semnificativă a tranzacțiilor intermediare și a celor realizate de investitori, piața a rămas dominată de cumpărătorii finali – cei care achiziționează locuințe pentru uz personal.
În primul trimestru al anului 2026, tranzacțiile cu apartamente în Chișinău au fost doar 2.240, un nivel record de minim după mai multe decenii, în scădere cu aproape jumătate față de perioada similară a anului anterior. Totuși, Ioniță consideră că nu este vorba despre o situație dramatică, ci despre o recalibrare a pieței după perioada de bulă. Aceasta s-a manifestat și printr-un impact major asupra modalităților de finanțare: achizițiile cu bani proprii s-au redus considerabil, în timp ce finanțările prin credite ipotecare s-au menținut stabile, ajungând să reprezinte principala sursă pentru cumpărători.
Volumul creditelor ipotecare acordate a fost de circa 2,4 miliarde de lei în primul trimestru din 2026, iar portofoliul total al băncilor în acest sector s-a ridicat la 31 miliarde lei. Structura creditării s-a schimbat puternic spre persoane fizice, iar finanțarea directă a companiilor constructorilor a scăzut semnificativ. Programul guvernamental „Prima Casă” joacă un rol esențial în susținerea pieței imobiliare, însă resursele pentru garanții au fost rapid epuizate, iar cererea i-a depășit pe cei care au putut accesa finanțarea până acum.
Conform calculelor lui Ioniță, pentru a satisface integral cererea actuală, Guvernul ar trebui să aloce garanții de cel puțin 10 miliarde de lei. Expertul recomandă o rebalansare a programului „Prima Casă” și definirea unor criterii clare care să controleze accesul beneficiarior, pentru a asigura durabilitatea acestuia pe termen mediu și lung. „Avem nevoie de acest program, însă trebuie să fie eficient și sustenabil”, a concluzionat expertul, subliniind importanța ajustării politicii publice în domeniul locuințelor pentru a răspunde noilor condiții ale pieței.
