Pierderea limbii găgăuze în pericol, autoritățile intensifică eforturile educaționale
Migrația tinerilor constituie principala amenințare pentru limba găgăuză, conform a 60,9% dintre respondenți. Sunt identificate și alte riscuri, precum scăderea nivelului de transmitere în familie, influența puternică a limbii ruse în mass-media și pe internet, dar și sprijinul insuficient din partea statului, a explicat Irina Constantinov, directoarea Centrului de Cercetări Științifice al Găgăuziei „M.V. Marunevici”. Fără măsuri urgente și consistente, tendința de pierdere a limbii găgăuze se va accentua.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prezentă la conferință, a subliniat importanța implicării directe a familiei în conservarea limbii materne. Aceasta a insistat că procesul de învățare a limbii începe acasă, iar susținerea acesteia trebuie continuată în grădinițe și școli printr-un accent puternic pe educația în limba găgăuză. „Dacă nu acționăm acum, va fi prea târziu pentru a salva limba”, a avertizat șefa statului.
Maia Sandu a evidențiat necesitatea găsirii unui echilibru între păstrarea identității găgăuze și învățarea limbii române, evidențiind că aceste două aspecte trebuie să meargă mână în mână pentru a asigura autonomie și oportunități pentru comunitatea găgăuză în parcursul european al Republicii Moldova. Președintele a mai dat expresia speranței că, printr-un efort comun și mobilizarea vorbitorilor, limba găgăuză va putea fi eliminată de pe lista UNESCO a limbilor în pericol.
Ministerul Educației și Cercetării a luat deja măsuri prin extinderea orelor de studiu dedicate limbii găgăuze în școli și introducerea unui nou program școlar pentru clasele primare, care beneficiază deja peste 1.300 de elevi. Oficialul Dan Perciun a arătat că se investește și în formarea continuă a cadrelor didactice pentru a crește competența acestora în predarea limbii găgăuze, cu scopul ca limba să fie folosită nu doar în școală, ci și în comunitate și la locul de muncă.
Sprijinul internațional a fost remarcat la conferință prin intervențiile ambasadorilor Turciei și Suediei, precum și ale reprezentanților Consiliului Europei și OSCE. Ambasadorul turc Uygar Mustafa Sertel a subliniat legăturile culturale și istorice cu Găgăuzia, declarând deschiderea Turciei către susținerea limbii găgăuze. Petra Lärke, ambasadoarea Suediei, a afirmat că protejarea minorităților contribuie la consolidarea societății și este esențială pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Falk Langeel, a declarat că limba și cultura găgăuză reprezintă un patrimoniu comun al Moldovei și Europei, iar păstrarea lor este o datorie morală și juridică. Înaltul Comisar OSCE pentru Minorități Naționale, Christophe Kamp, a accentuat că promovarea limbii găgăuze și protejarea diversității lingvistice reprezintă obiective comune ale tuturor părților implicate.
Conferința a avut loc în contextul aprobării Planului Național de Acțiuni pentru învățarea și promovarea limbii găgăuze în autonomia găgăuză pentru anii 2026-2027, care va extinde orele de studiu, va finanța noi programe educaționale și va consolida formarea profesorilor. Astfel, la acest moment limba găgăuză este predată în 41 de școli și 56 de grădinițe, fiind studiată de 17.301 copii și elevi, cu sprijinul a 133 de profesori. Conferința a reprezentat o platformă importantă pentru analizarea și definirea viitorului acestei limbi în contextul multilingv al Republicii Moldova.
