Ungaria ridică veto-ul, Uniunea Europeană începe negocieri cu Ucraina și Moldova
După un blocaj de doi ani, Ungaria a renunțat la veto-ul împotriva deschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Ucraina și Republica Moldova, anunț făcut oficial de președinția cipriotă a UE. Astfel, cele două state au fost invitate să își prezinte pozițiile pentru primul grup de capitole al negocierilor, intitulat „Valori Fundamentale”, care reprezintă fundamentul întregului proces de aderare.
Acest grup de capitole este esențial, pentru că stabilește criteriile politice de bază ale UE, incluzând statul de drept, democrația, reforma justiției, lupta împotriva corupției și reforma administrativ-teritorială. Deschiderea și progresul în aceste capitole dictează ritmul întregului proces de integrare, iar fără avanțuri substanțiale aici, celelalte capitole nu pot avansa. Negocierile pe acest pilon ar urma să înceapă oficial la mijlocul lunii iunie, în cadrul Consiliului Afaceri Generale și a summit-ului Consiliului European.
Schimbarea de atitudine a fost posibilă după formarea unui nou guvern pro-european la Budapesta, care a anunțat acordarea unui compromis privind drepturile minorității maghiare, esențial pentru retragerea veto-ului. Această decizie a fost primită cu optimism de oficialii europeni, iar la Chișinău comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, alături de președinta Maia Sandu, au declarat că Republica Moldova este pregătită să deschidă toate cele șase grupuri de capitole de negociere, nu doar primul.
Totodată, Comitetul pentru Afaceri Externe al Parlamentului European a adoptat un raport care apreciază progresul Republicii Moldova, subliniind că țara a avut cel mai mare avans anual dintre toate statele candidate la aderare. Raportul pune accent nu doar pe pregătirea pentru deschiderea negocierilor, ci și pe viteza cu care acestea vor putea fi finalizate, menționând în context și ingerințele rusești fără precedent în alegerile de la Chișinău. O noutate este abordarea indirectă a chestiunii transnistrene, sugerând o posibilă soluție prin absorbție economică graduală, nu prin negocieri directe cu Rusia.
În privința reformelor solicitate, Parlamentul European cere accelerarea reformei justiției, finalizarea procesului de vetting până în 2027 și consolidarea instituțiilor anticorupție, menționând că reformele trebuie să continue cu hotărâre. Raportul va fi supus votului în plenul Parlamentului European.
Într-un alt plan, Franța și Germania au propus o integrare graduală înaintea aderării propriu-zise la UE, deschizând posibilitatea participării țărilor cu legislație deja armonizată la formatele destinate statelor membre. La summit-ul UE – Balcanii de Vest de la Muntenegru, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au detaliat această idee, sprijinită și de președintele României, Nicușor Dan, care a evidențiat importanța securității regionale.
Pe fondul acestui avans european, Republica Moldova a atras investiții europene record, anunțate de Marta Kos în cadrul conferinței investiționale de la Chișinău. Peste un miliard de euro sunt direcționate în sectoare prioritare, precum energia, digitalizarea, educația, agricultura și infrastructura. Investițiile vin atât din fonduri europene gestionate prin Planul de Creștere, cât și din sectorul privat, demonstrând un vot de încredere în parcursul european.
Cu toate acestea, criza politică din autonomia Găgăuzia se adâncește, după demisia președintelui interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji. Legislativul autonomiei a eșuat să adopte un compromis privind organizarea alegerilor regionale, iar Chișinăul amenință să preia organizarea scrutinului în lipsa acordului. Soluția finală este așteptată din partea Curții Constituționale, care va evalua sesizarea Ministerului Justiției legată de structura electorală paralelă din autonomie. Experții remarcă influența rusă în tensionarea situației, iar criza a izbucnit după ce autoritățile locale au refuzat să aplice noul Cod Electoral al Republicii Moldova.
Mandatul actualei Adunări Populare a expirat în noiembrie 2025, iar cele două date planificate pentru alegeri – 22 martie și 21 iunie – au fost amânate de instanțe. Astfel, în timp ce Republica Moldova face pași importanți spre integrarea europeană, tensiunile interne din regiune rămân o provocare majora.
