Embargoul Rus impinge vinurile moldovenești spre noi piețe și investiții
La 20 de ani de la introducerea embargoului rus asupra vinurilor moldovenești, sectorul vitivinicol din Republica Moldova a înregistrat transformări majore, potrivit declarațiilor oficialilor și reprezentanților industriei. Măsura restrictivă, aplicată pe 27 martie 2006, a fost, deși gravă, principalul factor care a determinat modernizarea și diversificarea piețelor de export pentru vinurile moldovenești.
Secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Andrian Digolean, a subliniat că înainte de embargou, în 2005, exporturile totale de vin și produse vitivinicole erau în jur de 280-300 milioane dolari, din care 80% erau direcționate către Rusia. După impunerea interdicției, exporturile au scăzut semnificativ, ajungând la circa 100 milioane dolari, afectând puternic economia națională și producția vitivinicolă. După ridicarea embargoului, producătorii au început să-și diversifice piețele și să se orienteze spre exporturi către Europa, America, Africa și Asia.
În 2023, vinurile din Republica Moldova au fost exportate în peste 70 de țări, cu vânzări evaluate la 220 milioane dolari și un volum de 117 milioane litri. Un procentaj important, aproximativ 60%, din aceste vinuri este livrat pe piața Uniunii Europene, țările principale fiind România, Polonia, Cehia, Olanda și Slovacia. Exporturile către țările din CSI reprezintă 24%, iar destinațiile mai noi precum Nigeria, Ghana și Côte d’Ivoire din Africa înregistrează o creștere semnificativă.
Andrian Digolean a mai remarcat o reducere a suprafeței cultivate cu viță-de-vie – de la 150 mii hectare în 2005 la 109 mii hectare în prezent – însă cu un randament mai bun și o valoare adăugată superioară. Vinurile moldovenești sunt comercializate acum cu un preț dublu față de 2005, ceea ce demonstrează un salt în calitate și poziționare pe piața globală, orientându-se spre vinurile îmbuteliate, spre deosebire de exportul vinului în vrac din trecut.
Cu toate acestea, pierderile financiare cauzate de embargou sunt estimate la 300 milioane dolari, iar veniturile ratate se ridică la circa 1,5 miliarde dolari, conform estimărilor oficiale. Practic, producătorii au pierdut bani încasați pentru exporturi în condițiile unor termene extinse de plată, iar blocajul pieței ruse a adus dificultăți economice majore.
Un punct de vedere important a venit și din partea directorului unei mari companii vitivinicole moldovenești, Sorin Maslo, care a declarat că embargoul a constituit o „lovitură grea”, dat fiind faptul că 20% din producție era destinată pieței rusești. Totuși, companiile au implementat rapid soluții de redresare, precum retehnologizarea, plantarea de noi soiuri și extinderea către piețe noi, inclusiv SUA, Canada și țările europene. În prezent, aproximativ 48% din producția lor este vândută pe piața internă, iar consumul local este în creștere, sprijinit și prin promovarea turismului vitivinicol.
Rusia și-a motivat embargoul invocând probleme de calitate și siguranță alimentară, invocând depistarea unor substanțe nocive în vinurile moldovenești. Cu toate acestea, această măsură este larg considerată ca o formă de presiune economică cu scopul influențării politicii externe a Republicii Moldova.
În ciuda dificultăților, embargoul impus în 2006 a fost o oportunitate care a forțat transformarea și maturizarea industriei vinului moldovenesc. Eforturile de diversificare a piețelor și de creștere a calității au deschis noi căi pentru exporturi, diminuând dependența excesivă de piața rusă și consolidând poziția Republicii Moldova pe piața mondială a vinului.
