APG cere declararea vacanței funcției de bașcan și organizarea de noi alegeri
Leiciu a explicat că menținerea în vigoare a sentinței Curții de Apel Chișinău, care o condamnă pe Evghenia Guțul, conducătoarea actuală a Găgăuziei, o împiedică pe aceasta să-și exercite atribuțiile de bașcan. În consecință, APG propune să se desfășoare simultan scrutinurile pentru bașcan și pentru deputații din Adunarea Populară, sub supravegherea Comisiei Electorale Centrale (CEC) a Republicii Moldova.
Vicepreședintele APG a subliniat că regulamentul temporar aprobat de Adunarea Populară reglementează doar alegerile legislative, astfel încât organizarea scrutinului pentru bașcan revine CEC. El a mai menționat că lipsa cvorumului la ședința din 2 iunie reflectă, probabil, dezacorduri în rândul deputaților.
Pe ordinea de zi a ședinței se afla examinarea unui acord de compromis, care ar urma să deblocheze procesul organizării alegerilor legislative, document negociat cu autoritățile centrale și cu CEC. Președintele interimar al APG, Nicolai Ormanji, a declarat o pauză după constatarea lipsei cvorumului, prezenți fiind doar 13 din cei 35 de deputați.
Parlamentarul Igor Grosu a afirmat recent că întârzierile în adoptarea acordului de compromis sunt generate de factori externi, făcând trimitere la influența Ambasadei Rusiei la Chișinău, care ar fi încercat să convingă conducerea Găgăuziei să respingă propunerile Chișinăului. Grosu a precizat că reprezentanții APG sunt cooperanți în discuțiile directe, însă influența externă le modifică pozițiile.
Proiectul documentului care va alinia procedurile electorale din autonomiei cu legislația națională trebuia prezentat încă de la începutul lunii mai, însă negocierile au întârziat. Modificările vizează standardizarea procesului electoral în regiune, inclusiv desemnarea membrilor comisiilor electorale, verificarea candidaților, gestionarea listelor și finanțarea campaniilor electorale.
Mandatul actual al Adunării Populare a Găgăuziei expiră în noiembrie 2025, iar datele stabilite pentru alegeri în martie și iunie 2026 au fost anulate succesiv în instanță, prelungind astfel criza politică din regiune.
Evghenia Guțul a fost condamnată pe 5 august 2025 la șapte ani de închisoare cu executare pentru finanțare ilegală a Partidului „Șor”, considerat neconstituțional din iunie 2023. Curtea de Apel Centru a menținut în mai 2026 sentința, dispunând confiscarea a aproximativ 41 de milioane lei din conturile acesteia.
Anchetatorii au dezvăluit o rețea de introducere ilegală de bani în Republica Moldova, provenind preponderent din Federația Rusă, pe care Guțul o coordona între 2019 și 2022 prin curse rapide aeriene și terestre. Pentru ascunderea originii fondurilor, ea ar fi instruit reprezentanții teritoriali ai partidului să înregistreze donații fictive.
În același dosar, fosta secretară a Partidului „Șor”, Svetlana Popan, a fost condamnată la șase ani de detenție, fiind găsită vinovată în cadrul aceleiași rețele infracționale. Această situație agravează tensiunile politice din regiune și complică organizarea alegerilor anticipate în Găgăuzia.
