CEC aprobă permanentizarea votului prin corespondență și alte reforme electorale
Comisia Electorală Centrală (CEC) a adoptat, în ședința din 4 iunie 2026, un pachet amplu de modificări ale Codului electoral și legislației conexe, printre care se remarcă permanentizarea votului prin corespondență. Decizia a fost luată cu șase voturi pentru și trei împotrivă, însă un set de prevederi referitoare la publicitatea politică online a fost amânat pentru o analiză suplimentară.
Rita Lefter-Simașco, membră a CEC și prezentatoarea proiectului, a declarat că propunerile vin ca urmare a experiențelor și concluziilor trase în urma celor trei scrutinuri naționale organizate conform actualului Cod electoral. Aceasta a subliniat că scopul modificărilor este de a aduce cadrul legislativ electoral la cele mai înalte standarde de transparență, echitate și eficiență.
Cea mai importantă modificare vizează transformarea votului prin corespondență dintr-o măsură temporară într-o procedură permanentă. Acest tip de vot a fost testat la alegerile prezidențiale și la referendumul republican din 2024, respectiv utilizat pentru prima dată la alegerile parlamentare din septembrie 2025. Votul prin corespondență s-a adresat cetățenilor din zece state, printre care SUA, Canada, Suedia și Japonia, pe baza unei înregistrări prealabile. Președinta CEC, Angelica Caraman, a remarcat că includerea metodelor alternative de vot în Cod răspunde recomandării Comisiei de la Veneția.
Un alt segment al reformelor vizează finanțarea campaniilor electorale și a grupurilor de inițiativă. Printre măsurile propuse se numără extinderea interdicțiilor pentru finanțatori, cuprinzând persoane și entități aflate sub sancțiuni internaționale. Se instituie răspunderea donatorilor pentru depășirea plafoanelor legale și se interzice utilizarea fondurilor provenite din credite, împrumuturi sau active virtuale. Totodată, au fost incluse acțiunile de voluntariat ca surse permise de finanțare. Pentru a preveni abuzurile resurselor administrative, autoritățile publice centrale vor fi autorizate să organizeze întâlniri cu alegătorii numai în afara orelor de serviciu. În plus, guvernatorul Găgăuziei și alți oficiali cu funcții executive trebuie să-și suspende activitatea odată cu începerea campaniei.
Proiectul propune completări legislative pentru sancționarea faptelor ilegale în procesul electoral, precum votarea în numele altor persoane vulnerabile sau prezentarea târzie a rapoartelor financiare ale partidelor politice. De asemenea, se introduc măsuri de sancționare pentru înmânarea buletinelor de vot persoanelor fără drept la vot.
În ceea ce privește publicitatea politică online, un set de propuneri controversate introduse de curând nu a fost inclus în hotărârea finală, fiind lăsat pentru analiza unui grup de lucru special. Acestea vizează reglementarea activității părților terțe în campanii, combaterea manipulării algoritmice și prevenirea candidaturilor independente mascate. Angelica Caraman a explicat că retragerea temporară a acestor măsuri se datorează complexității subiectului și unei adrese recente a Curții Constituționale referitoare la comportamentul competitorilor în mediul online.
Divergențele din cadrul CEC s-au reflectat pe vot, membrul Vasile Postolache exprimând îngrijorări că simplificarea legislației este afectată, iar multiplicarea procedurilor solicită resurse dincolo de atribuțiile Comisiei, care ar trebui să se concentreze pe organizarea efectivă a alegerilor și referendumurilor.
Consultarea publică pe marginea acestor modificări a început în februarie 2026, cu proiectul postat pe site-ul CEC pe 16 martie. Până în 3 aprilie, au fost primite peste 200 de propuneri de la diverse entități și persoane interesate. Acum, după aprobarea de către CEC, proiectul urmează să parcurgă etapa dezbaterilor și votului în Parlament pentru a deveni lege.
Astfel, reformele electorale pregătite de Comisia Electorală Centrală urmăresc să îmbunătățească transparența, corectitudinea și eficiența procesului electoral în Republica Moldova, marcată recent de introducerea votului prin corespondență ca opțiune suplimentară pentru cetățenii aflați în străinătate.
