Criza politică din România nu afectează parteneriatul strategic cu Moldova
Mihai Isac, expert în spațiul Mării Negre, a subliniat că pericolul major nu constă în pierderea sprijinului românesc, ci în potențiala exploatare a acestui moment de criză de către Federația Rusă, care ar putea intensifica atacurile informaționale și, eventual, alte forme de agresiune politică asupra Chișinăului. El a atras atenția că în Republica Moldova trăiesc milioane de cetățeni cu drept de vot românesc, iar instabilitatea politică din România poate genera daune economice și riscuri sporite de securitate în regiune.
Expertul a recomandat autorităților de la Chișinău să evite implicarea în disputele politice privind reformarea coalițiilor guvernamentale sau moțiunile de demitere, menționând că tensiunile dintre forțele politice pro-europene din Moldova nu trebuie să afecteze colaborarea privilegiată cu Bucureștiul. El a insistat ca liderii politici de peste Prut să manifeste responsabilitate și să nu profite de aceste conflicte interne românești.
În ceea ce privește proiectele bilaterale comune în domenii precum infrastructură, energie sau educație, Isac a garantat că acestea vor continua normal, beneficiind de finanțare asigurată. Totuși, el a remarcat că efectele crizelor economice și de securitate regionale pot aduce anumite riscuri fără să afecteze semnificativ parteneriatul.
Politica externă a României, trasată de președintele țării, are un rol esențial în menținerea sustenabilității relației cu Moldova. Indiferent de schimbările guvernamentale, sprijinul din partea instituțiilor române rămâne constant, fiind coordonat în mod direct de șeful statului, ceea ce oferă un „scut” împotriva turbulențelor politice din România.
Pe de altă parte, Mihaela Sirițanu, expertă în relații internaționale, a explicat că divergențele politice majore dintre PNL și PSD privind reformele administrative și fiscale au condus la prăbușirea guvernului Bolojan, dar o eventuală instabilitate prelungită în România ar putea amâna luarea unor decizii strategice care să afecteze relațiile externe, inclusiv cu Republica Moldova. Totuși, ea nu crede că direcția politică față de Chișinău se va schimba, indiferent de configurația viitoarei majorități.
Moțiunea de cenzură care a dus la demiterea guvernului a fost adoptată cu 281 de voturi, fiind inițiată de PSD și AUR și susținută de o largă majoritate, în timp ce PNL, USR și UDMR s-au abținut. În următoarea perioadă, președintele României va convoca partidele politice pentru consultări, nominalizând un candidat premier care va solicita votul de încredere al Parlamentului în zece zile. Până atunci, guvernul demis rămâne interimar.
Constituția României prevede că alegerile anticipate pot avea loc doar dacă Parlamentul respinge două propuneri de guvern și nu acordă încredere noului cabinet în termen de 60 de zile de la prima încercare, ceea ce face declanșarea lor dificilă în contextul actual. Experții consideră că, în general, criza va fi depășită rapid, fără afectare majoră a relației strategice cu Republica Moldova.
