Escrocii cibernetici intensifică fraudele în Moldova, peste 70 de cazuri în 4 zile
Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în municipiile Chișinău și Bălți, dar și în orașele Căușeni, Soroca și Ungheni. Prejudiciul total cauzat de aceste fraude a depășit nouă milioane de lei, potrivit datelor oficiale.
Directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică, Mihai Lupașcu, spune că acest fenomen a devenit o „epidemie” prin inventivitatea și complexitatea crescută a escrocheriilor. Escrocii adoptă identități false, pretinzând că sunt angajați ai băncilor, poliției sau altor instituții publice, cu scopul de a induce panică și presiune psihologică asupra victimelor.
„Un scenariu frecvent este informarea victimei că i-a fost compromis contul bancar sau că a fost contractat un credit pe numele său. Sub presiunea urgenței, victima oferă date personale sau financiare”, explică Lupașcu. În plus, aceste fraude se desfășoară de obicei pe mai multe etape, cu mai mulți infractori care schimbă numerele de telefon pentru a părea legitimi.
Un aspect îngrijorător este și falsificarea numerelor de telefon afișate pe ecran, ceea ce face ca apelurile să pară reale și de încredere. Informațiile folosite pentru aceste atacuri sunt adesea culese din mediul online, unde date personale, cum ar fi numere de telefon și copii ale actelor, pot fi disponibile inclusiv ani la rând.
Succesul escrocilor se bazează în mare măsură pe manipularea psihologică, inducând victimele în starea de panică și acțiune impulsivă, notează reprezentantul agenției. O reacție impulsivă sub presiune trebuie considerată un semnal de alarmă pentru eventuale tentative de fraudă.
Un detaliu important semnalat este faptul că majoritatea apelurilor frauduloase sunt realizate în limba rusă, iar cei care sună nu doresc să comunice în română. Acest lucru ar trebui să ridice suspiciuni în rândul cetățenilor, întrucât nicio instituție oficială nu solicită să se discute exclusiv în limba rusă.
O altă alertă crucială este legată de solicitările de instalare a unor aplicații pe telefon, prin care escrocii pot prelua controlul de la distanță, un indiciu clar al unei tentative de fraudă.
În anul 2025, numărul cazurilor de escrocherie cibernetică a crescut cu peste 50% față de anul precedent, depășind 1.750 de incidente raportate, iar prejudiciul total s-a dublat, ajungând la 270 de milioane de lei, comparativ cu 130 de milioane în 2024.
Autoritățile recomandă cetățenilor să nu ofere niciodată date personale sau financiare în timpul unui apel suspect, iar dacă există dubii, să contacteze direct instituțiile bancare sau organele competente. În caz de suspiciune, cel mai sigur este să se închidă imediat apelul și să se evite orice acțiune sub presiune.
