Parlamentul și societatea civilă accelerează integrarea europeană a Moldovei
Parlamentul Republicii Moldova și reprezentanții societății civile au subliniat necesitatea depășirii abordărilor formale și birocratice pentru a accelera alinierea legislativă a țării la standardele Uniunii Europene. În cadrul Conferinței anuale „Cooperarea dintre Parlament și Societatea Civilă”, desfășurată pe 22 mai la Chișinău, participanții au discutat rolul esențial al ONG-urilor în monitorizarea procesului decizional și în susținerea reformelor.
Doina Gherman, vicepreședinta Parlamentului, a punctat că în contextul presiunilor sociale, economice și geopolitice, precum și al tentativei de divizare a societății, societatea civilă este un pilon fundamental pentru fortificarea statului și pentru înțelegerea problemelor comunităților locale. „Integrarea europeană este un proiect național, care implică întreaga generație”, a mai adăugat ea.
La eveniment au participat ambasadori și parteneri de dezvoltare, printre care Petra Maria Larke, ambasadoarea Suediei în Moldova, care a evidențiat sprijinul de peste 30 de ani al Suediei pentru cetățenii moldoveni și a subliniat importanța incluziunii societății civile în elaborarea politicilor și reformelor, pentru a preveni dezinformarea și semănarea neîncrederii.
Guido Beltrani, directorul Biroului de Cooperare al Elveției în Moldova, a accentuat că dialogul deschis între parlamentari și societatea civilă este crucial pentru o democrație sănătoasă și pentru legi bine ancorate în realitatea socială, sporind implicarea cetățenilor în procesul democratic.
Daniela Vidaicu, directoarea executivă a Fundației Soros Moldova, a reiterat că integrarea europeană trebuie să implice toți cetățenii, iar societatea civilă este garantul transparenței acestui proces. În acest sens, s-au discutat recomandările Comisiei Europene din raportul de extindere 2025, care cer îmbunătățirea transparenței, participării publice și procesului decizional atât la nivel central, cât și local.
Conferința a analizat și Foaia de parcurs privind instituțiile democratice, care are ca scop consolidarea spațiului civic prin protecția drepturilor omului, sustenabilitatea financiară a ONG-urilor și dezvoltarea mecanismelor eficiente de consultare publică. În discursul său, Sergiu Gurău, reprezentantul Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic, a subliniat dificultățile financiare cu care se confruntă ONG-urile, cauzate de dependența de finanțare externă, și a cerut un cadru legislativ care să stimuleze filantropia locală.
Un alt subiect sensibil a fost reprezentat de proiectul de lege privind statutul agenților străini, depus în martie 2025 în Parlament, care ar fi limitat activitatea organizațiilor civice, dar a fost blocat datorită vigilenței societății civile. Ion Manole, directorul Asociației Promo-LEX, a evidențiat importanța menținerii unui spațiu civic liber și legal pentru buna funcționare a ONG-urilor.
Totodată, a fost prezentat un bilanț al cooperării dintre Parlament și societatea civilă în acest an, cu numeroase proiecte de lege supuse expertizei civice și o platformă de dialog transparentă, inclusiv un canal oficial pe Viber cu aproape 200 de membri activi. În cadrul conferinței, a fost abordată și problema accesului limitat al unor experți sau lideri politici la ședințele parlamentare, dezbătută în dialogul dintre fostul deputat Arina Spătaru și președintele Comisiei pentru integrare europeană, Marcel Spătari.
În final, participanții au convenit să traducă concluziile conferinței într-un document care să servească drept bază pentru consolidarea relațiilor și colaborării pe termen lung între Parlament și societatea civilă, în vederea accelerării procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.
