Guvernul și Parlamentul impulsionează absorbția fondurilor pentru infrastructură
Adrian Lebedinskii, președintele Comisiei pentru controlul finanțelor publice, a subliniat incapacitatea continuă a anumitor ministere de a valorifica resursele alocate pentru sectoare prioritare, printre care se numără economia, educația și protecția socială. Concret, s-au evidențiat necheltuieli în valoare de 620 milioane lei în economie, 418 milioane lei în învățământ și 356 milioane lei în domeniul social.
Secretara generală a Ministerului Finanțelor, Dina Roșca, a recunoscut că deficiențele în absorbția fondurilor sunt o problemă sistemică, existentă de ani buni. Ea a menționat introducerea unor modificări legislative în Legea 181, menite să crească responsabilitatea conducătorilor autorităților publice față de proiectele de investiții, iar prim-ministrul Alexandru Munteanu supraveghează personal această chestiune.
Pentru o mai bună monitorizare, Cancelaria de Stat va introduce un mecanism mai strict de raportare a progresului proiectelor finanțate din fonduri externe, inclusiv cele din Planul de Creștere. Conform noilor reguli, fiecare ministru va fi obligat să prezinte rapoarte săptămânale privind stadiul proiectelor asumate.
În aceeași ședință, Radu Marian, președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, a solicitat informații precise despre ministerele cu cele mai slabe performanțe în implementarea proiectelor capital din fonduri externe. Șefa Direcției generale politici și sinteză bugetară, Natalia Sclearuc, a explicat că din 3,3 miliarde de lei alocați pentru investiții capitale prin împrumuturi și granturi doar 2,2 miliarde au fost efectiv utilizate. Ministerele Dezvoltării Economice și Digitalizării, Educației și Cercetării, precum și Infrastructurii și Dezvoltării Regionale se află printre cele mai slabe în absorbția resurselor.
Parlamentarul Adrian Lebedinskii a întrebat ce instrumente legislative ar putea susține utilizarea corectă și integrală a fondurilor disponibile, exprimând îngrijorarea față de riscul necheltuirii banilor prevăzuți pentru investiții pe parcursul anului. Natalia Sclearuc a răspuns că modificările din Legea 181 permit acum redistribuirea fondurilor între diferite proiecte cu aprobarea Guvernului, un mecanism menit să prevină blocajele financiare.
Din perspectiva implementării, fiecare autoritate responsabilă de proiecte de investiții a înființat deja un serviciu special care urmărește evoluția acestor inițiative, încredințând sarcini clare unor persoane responsabile, după cum a detaliat Dina Roșca.
Deși Guvernul nu plătește dobânzi pentru tranșele nealocate efectiv, Roșca a menționat că planificarea financiară prezintă în continuare disfuncționalități importante. Economistul Dumitru Vicol a concluzionat într-un interviu că o provocare majoră pentru Republica Moldova în procesul de integrare europeană este tocmai capacitatea sa de a absorbi rapid și eficient fondurile europene destinate investițiilor. El a subliniat că experiența partenerilor din România poate ajuta Moldova să evite greșelile și să își optimizeze absorbția fondurilor în viitor.
