Igor Grosu: Reforma administrației locale trebuie făcută în 2026, fără amânare
Grosu a explicat că ciclul electoral s-a încheiat în 2025, iar următorul începe în 2027, iar din acest motiv – cu autoritățile locale deja mandatate în funcții – implementarea reformei ar deveni juridic complicată și ar afecta transparența și coerența procesului. El a avertizat că pierderea a patru ani reprezintă o oportunitate ratată ce ar fi păcat să fie irosită.
În paralel, Republica Moldova organizează în acest sfârșit de săptămână a doua serie a Adunării Cetățenești, care reunește 50 de cetățeni selectați aleatoriu din diverse regiuni și domenii profesionale, pentru a dezbate reforma administrației publice locale și a formula recomandări pentru Parlament. Prima ediție a acestui format a avut loc vara trecută și a reunit 38 de participanți.
Potrivit organizatorilor, discuțiile vor cuprinde sesiuni plenare, grupuri de lucru și paneluri cu experți naționali și internaționali. În cadrul acestor dezbateri vor fi abordate problemele structurale ale administrației locale și se vor prioritiza recomandările finale ce vor fi transpuse Parlamentului. Sugestiile vor fi direcționate către comisiile parlamentare relevante și autoritățile de decizie.
Directorul executiv al Centrului de Politici și Reforme, Andrei Lutenco, a explicat că scopul este implicarea reală a cetățenilor în procesul decizional, asigurând un dialog echilibrat și informativ care să conducă la concluzii validate democratic.
În prezent, aproape 90% dintre primăriile din Moldova au sub 3.000 de locuitori, ceea ce creează dificultăți în gestionarea administrativă și limitează accesul la servicii publice de calitate. Reforma propusă prevede comasarea unora dintre aceste primării pentru a atinge un prag minim de populație, reducerea numărului de raioane de la 32 la 10 și reorganizarea serviciilor publice, însoțite de creșterea substanțială a stimulentelor financiare pentru autoritățile locale.
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a estimat că numărul primăriilor ar putea fi redus „cel puțin la două treimi”, ceea ce ar conduce la o administrație mai eficientă și o alocare mai bună a resurselor publice. Astfel, reforma vizează o modernizare amplă ce să asigure o mai bună apropiere a serviciilor de cetățeni și dezvoltarea durabilă a comunităților.
