Moldova trebuie să prioritizeze investiții inovative pentru redresare economică
Economiștii recomanda ca autoritățile să-și concentreze investițiile pe sectoarele cu potențial crescut, printre care se numără agricultura inovativă, tehnologia informației și inteligența artificială. Acești indicatori, susțin experții, pot asigura o bază solidă pentru diversificarea economică și creșterea competitivității. De asemenea, dezvoltarea fondurilor de pensii private și extinderea pieței financiare ar putea facilita accesul firmelor la surse alternative de finanțare, reducând dependența actuală de credite bancare și granturi externe.
Potrivit unui studiu realizat de Mihaela Sirițanu, expert în economie și asociată în cadrul comunității WatchDog, creșterea economică este estimată să atingă doar circa 2,3% anul acesta, ceea ce reprezintă mai mult o stabilizare fragilă decât o redresare semnificativă. Inflația fluctuă între 5 și 7%, iar investițiile rămân insuficiente pentru a susține o convergență rapidă cu standardele economice europene. Exporturile Moldovei continuă să fie slabe, ceea ce afectează balanța comercială și durabilitatea creșterii.
Analiza evidențiază dependența economică ridicată față de sectorul serviciilor și consum, care contribuie cu aproximativ 60% la produsul intern brut. Sirițanu subliniază că serviciile, în special cele locale de tip HoReCa sau alte activități mici, au marje de profit limitate și nu oferă oportunități suficient de largi pentru export, limitând astfel potențialul de creștere economică. Expertul atrage atenția că integrarea în UE necesită reforme profunde, nu doar schimbări la nivel legislativ, și o transformare reală a economiei.
Până în prezent, circa 40% din ajutorul financiar europen a fost deja utilizat, iar o parte din bani au fost alocați încă din 2025, inclusiv o tranșă recentă în martie 2026. „Ne așteptăm să vedem rezultate concrete din acest sprijin, mai ales că el vine însoțit de un plan ambițios de dezvoltare ce vizează dublarea salariului mediu și înființarea a peste 5.000 de noi firme. Până acum, însă, rapoartele privind utilizarea fondurilor sunt minimale,” a declarat Mihaela Sirițanu în cadrul emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
O altă problemă semnalată de expertul Marin Gospodarenco este exodul forței de muncă, fenomen care cauzează deficit semnificativ de angajați și nevoia de import de muncitori din alte regiuni. Acest aspect afectează competitivitatea, mai ales în contextul lipsei investițiilor în cercetare și inovație. Potrivit lui Gospodarenco, agricultura, IT-ul și sectoarele inovative ar trebui prioritizate pentru a împiedica pierderea în fața provocărilor globale, inclusiv prin adoptarea inteligenței artificiale, care reprezintă o oportunitate majoră pentru economia moldovenească.
În ultimii ani, economia Moldovei a oscilat puternic din cauza unor șocuri externe multiple. Reducerea PIB-ului cu 8,3% în 2020, urmată de o revenire rapidă în 2021, a fost urmată de o nouă contracție de 5,9% în 2022 cauzată de criza energetică, războiul din Ucraina și seceta severă. În 2025, un avans moderat de 2,4% a fost impulsionat de sectoare precum IT, agricultură, construcții și investiții, în timp ce transporturile și comerțul au încetinit creșterea economică.
Perspectivele rămân temperate: Banca Mondială a revizuit recent în scădere prognoza de creștere pentru 2026, anticipând un avans de doar 1,9% pe fondul riscurilor externe accentuate. Astfel, viitorul economic al Republicii Moldova depinde în mare măsură de capacitatea de a implementa reforme structurale esențiale și de a valorifica eficient finanțările europene pentru o dezvoltare sustenabilă.
