Moldova investește sprijinul european în sectoare prioritare pentru redresare
Potrivit unui studiu realizat de mihaela sirițanu, expertă în economie afiliată comunității WatchDog, creșterea economică estimată în 2025 este modestă, de aproximativ 2,3%, indicând mai degrabă o stabilizare fragilă decât o recuperare robustă. Inflația se menține între 5 și 7%, iar nivelul investițiilor nu este suficient pentru a accelera convergența cu economiile europene. Economia este susținută în principal de consum și finanțare externă, iar exporturile continuă să fie slabe.
Sirițanu explică faptul că aproape 60% din PIB provine din servicii și consum, domenii precum HoReCa sau micile afaceri locale care nu pot fi orientate către export și au marje reduse de profit, limitând astfel capacitatea de creștere. Integrarea în Uniunea Europeană nu implică doar schimbări legislative, ci o transformare profundă a economiei naționale.
Expertul menționează că până în prezent au fost deblocate deja circa 40% din fondurile promise, aproximativ 600 milioane euro fiind acordate în 2025, iar o nouă tranșă primită recent în martie. Fondurile sunt însoțite de un plan de dezvoltare ambițios care prevede dublarea salariului mediu și crearea a peste 5.000 de firme noi. Cu toate acestea, raportarea privind utilizarea efectivă a acestor sume este încă insuficientă.
În plus, economistul marin gospodarenco atrage atenția asupra migrației masive a forței de muncă, care provoacă deficit de personal pe piața internă și conduc la importul de angajați din alte regiuni. El consideră că investițiile reduse în cercetare și inovare diminuează competitivitatea Moldovei. Potrivit lui, Moldova trebuie să canalizeze investițiile în doar câteva sectoare prioritare, precum IT, agricultura inovativă și inteligența artificială, pentru o redresare sustenabilă.
Experții subliniază că inteligența artificială reprezintă o oportunitate majoră pentru țară, iar introducerea acesteia în educație este esențială. Potrivit lui Gospodarenco, acest domeniu este mai larg decât aplicațiile populare precum ChatGPT și trebuie abordat strategic pentru a nu pierde ritmul dezvoltării globale.
Banca Mondială a revizuit recent în scădere prognoza de creștere pentru Republica Moldova, estimând un avans de 1,9% în 2026, cu 0,8 puncte procentuale sub estimările anterioare. Economia moldovenească a fost marcată în ultimii ani de volatilitate severă: o scădere de 8,3% în 2020 din cauza pandemiei, o revenire solidă de 13,9% în 2021 și din nou un recul de 5,9% în 2022 din cauza crizei energetice, războiului din Ucraina și secetei prelungite.
Mai recent, în 2025, economia a înregistrat o creștere de 2,4%, ajungând la un PIB de 353 miliarde lei, susținută de sectorul IT, agricultură, construcții și investiții. În schimb, sectoarele de transport, comerț și imobiliare au încetinit ritmul general al creșterii economice.
Republica Moldova se află astfel într-un punct de cotitură, iar direcția viitoarei dezvoltări depinde decisiv de implementarea unor reforme profunde și de canalizarea eficientă a fondurilor către sectoarele cu potențial real de creștere.
