Péter Magyar promite reforme și deblocarea fondurilor UE pentru Ungaria
Péter Magyar, câștigătorul alegerilor din Ungaria, pregătește o schimbare majoră în relațiile cu Uniunea Europeană, promițând deblocarea fondurilor europene înghețate și liberalizarea poziției Budapestei față de sprijinul acordat Ucrainei. Deși nu își va prelua oficial funcția de prim-ministru decât începând cu 5 mai, Magyar a discutat luni seară cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, exprimându-și deschiderea pentru a reconstrui legăturile tensionate avute cu Bruxelles-ul în ultimele 16 ani, perioadă în care Viktor Orbán a dominat scena politică maghiară.
Principalul obiectiv al noului guvern este deblocarea sumelor de circa 18 miliarde de euro din fondurile europene suspendate ca urmare a derapajelor democratice din timpul administrației Orbán. Alături de acestea, Péter Magyar dorește accesul la împrumuturile europene destinate apărării, în valoare de 16 miliarde de euro, dar și încheierea amenzii zilnice de un milion de euro impusă Ungariei pentru încălcarea legislației privind migrația.
Până în prezent, Ungaria a pierdut împrumuturi de 10,4 miliarde euro din Facilității de redresare și reziliență, 7 miliarde euro din fonduri de coeziune și 16 miliarde euro din împrumuturile SAFE pentru apărare. În plus, fondurile programelor Erasmus și Orizont Europa sunt și ele suspendate, iar costurile zilnice ale amenzilor impuse de Curtea Europeană de Justiție se adaugă la presiunile financiare uriașe asupra bugetului național.
Un punct cheie în negocieri îl reprezintă ridicarea veto-ului asupra acordării unui pachet de sprijin în sumă de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, o condiție esențială pentru relansarea relațiilor cu UE și pentru asigurarea continuității colaborării cu partenerii europeni. Magyar și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini acest împrumut, inclusiv în contextul conflictului din Ucraina, în ciuda opoziției ferme față de integrarea rapidă a Kievului în blocul comunitar.
Deși se poziționează ca un conservator social, care susține stimulente pentru creșterea natalității, reducerea taxelor și dublarea bugetului apărării, Péter Magyar rămâne critic față de politicile lui Viktor Orbán, în special asupra gestionării migrației, manifestându-se ferm pe aripa dreaptă a spectrului politic european. Reforma statului de drept este însă o provocare uriașă, având în vedere anii lungi de guvernare Orbán și acumularea de tensiuni cu Bruxelles-ul.
În context internațional, șefa guvernului suedez, Jessica Rosencrantz, a salutat intențiile Budapestei de a susține împrumutul pentru Ucraina și a cerut accelerarea procedurii de aderare a acestei țări, menționând totodată importanța unui pachet de sancțiuni coerent împotriva Rusiei.
Un alt aspect sensibil rămâne chestiunea comunității maghiare din Ucraina, pe care Magyar îl consideră o condiție esențială pentru normalizarea relațiilor bilaterale. Totodată, guvernul său și-a arătat recunoștința față de Rusia și China pentru acceptarea rezultatului electoral și disponibilitatea la cooperare pragmatică, în timp ce rămâne ferm împotriva furnizării de arme către Ucraina.
Astfel, Ungaria pare pregătită să adopte o politică externă echilibrată și mai cooperantă cu UE, dar menține un discurs conservator și realist față de criza și schimbările din Europa centrală și de est, provocând o incertitudine cu privire la direcția exactă pe care o va urma guvernul Magyar în următorii ani.
