Polonia și alte state se opun aderării accelerate a Ucrainei și Moldovei

Sikorski a subliniat că „Comisia Europeană a propus o scurtătură în calea aderării, dar acest lucru nu va fi permis”, explicând că există capitole dificile în negocieri, precum agricultura și transporturile, ce trebuie abordate cu rigurozitate. În ciuda aprobării liderilor UE de a începe negocieri tehnice în decembrie 2025, procesul se bazează pe unanimitate și poate fi blocat de statele membre.

Pe lângă Polonia, state precum Germania, Franța, Olanda și Italia împărtășesc această atitudine prudentă. Germania și Franța, două dintre cele mai influente țări ale UE, insistă pe respectarea etapelor tradiționale, avertizând că o aderare rapidă a Ucrainei ar putea provoca instabilitate politică internă și ar putea afecta coeziunea instituțiilor europene.

Ungaria, guvernată acum de premierul Péter Magyar, este împotriva aderării în timp de război. Parlamentul de la Budapesta a adoptat o moțiune care respinge explicit acest scenariu, argumentând că intrarea unui stat în conflict activ ar putea implica automat Uniunea Europeană în acest război, ceea ce ar avea consecințe grave pentru stabilitatea regională.

De asemenea, Austria, prin vocea fostului cancelar Karl Nehammer, a respins o procedură accelerată și a cerut o abordare echitabilă, fără privilegii pentru Ucraina și Moldova, în raport cu țările din Balcanii de Vest care așteaptă de ani buni aderarea la Uniune.

În schimb, țări precum Suedia și Danemarca susțin ambiția unei integrări în intervalul până în 2027, însă opoziția venită din partea puterilor europene majore face puțin probabilă o astfel de accesare rapidă. Astfel, dezbaterile privind traseul aderării continuă să fie un element central în politica europeană din acest moment, într-un context marcat de tensiuni politice și geopolitice complexe.