Ungaria începe epoca post-Orbán cu Peter Magyar premier conservator
Ungaria a intrat într-o nouă eră politică odată cu învestirea lui Péter Magyar în funcția de prim-ministru, marcând o schimbare majoră după 16 ani de guvernare ultranaționalistă condusă de Viktor Orbán. Magyar, liderul partidului Tisza, a câștigat alegerile din aprilie cu o majoritate covârșitoare, obținând peste două treimi din voturile Parlamentului.
Partidul Tisza a obținut 141 din cele 199 de mandate parlamentare, în timp ce Fidesz, formațiunea lui Orbán, a reținut doar 52 de locuri, iar partidul de extremă dreaptă Patria Noastră a ocupat șase mandate. Noua majoritate solidă îi oferă lui Magyar puterea necesară să implementeze agenda anunțată de demontare a „regimului iliberal” instaurat de fostul premier.
Pe 9 mai, membrii Parlamentului au depus jurământul de învestitură, în cadrul unei ceremonii solemne care a inclus și revenirea drapelului Uniunii Europene pe fațada clădirii Parlamentului, simbol al unei noi orientări proeuropeane după eliminarea acestuia de către predecesorii săi. Atmosfera a fost marcată atât de solemnitate în interiorul clădirii neogotice, cât și de sărbători populare în Piața Kossuth, unde susținătorii au celebrat victoria.
În discursul său, Péter Magyar a lansat un apel către maghiari pentru a susține „schimbarea de regim”, invitând la o celebrare de amploare care să marcheze începutul unei epoci diferite. După ceremonie, premierul urmează să promoveze reforme ample care vizează restaurarea separării puterilor în stat, combaterea corupției și restabilirea încrederii în instituții, dar și reconectarea cu Uniunea Europeană, afectată în ultimii ani de tensiuni puternice.
Magyar a anunțat deja primele măsuri care includ suspendarea programelor media de stat considerate portavoce ale fostului regim Orbán și demiterea funcționarilor numiți în mandatul acestuia, precum și restituirea unor fonduri publice care ar fi fost utilizate necorespunzător. În plus, premierul a promis înființarea unei autorități speciale care să investigheze și să recupereze fondurile publice rătăcite în perioada guvernării anterioare.
Venirea lui Péter Magyar la putere marchează prima oară din 1990 când Viktor Orbán nu mai face parte din Parlament, după ce a decis să nu-și preia mandatul câștigat în aprilie. Ex-premierul, cunoscut pentru apropierea sa de Rusia și pentru discursurile anti-democratice, rămâne în centrul atenției opiniei publice, iar un sondaj recent arată că o bună parte din populație dorește să îl vadă adus în fața justiției.
Așteptările populației sunt ridicate, iar mulți cetățeni sătui de perioada Orbán consideră că acum a sosit momentul revenirii Ungariei la o democrație autentică și o guvernare transparentă, capabilă să rezolve problemele sociale și economice acumulate în ultimii ani. România și alte state europene urmăresc îndeaproape acest nou capitol din istoria politică a Ungariei.
